Dicționar de sinonime
Sinonime circulare
Cuvântul „circulare” are următoarele sinonime:
circulare ( substantiv )
- mișcare
- vehiculare
Sinonime Apropiate
- tempo - cadență, ritm, mișcare
- flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
- gimnastică - antrenament, exercițiu (fizic), mișcare
- mobiliza - a antrena, a aduna, a strânge, a pune în mișcare, a stimula
- antrena - a stimula, a dinamiza, a pune în mișcare, a duce, a târî, a mobiliza, a înflăcăra, a (se) ambala
- circulație - umblet, mișcare, deplasare, răspândire, uz, difuzare
- curent - curs, curgere, flux, mișcare (socială), revendicare, acțiune
- dezlănțui - a (se) declanșa, a isca, a stârni, a porni, a pune în mișcare, a provoca, a determina, a genera
- evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
- mers - mișcare, deplasare, umblet, înaintare, desfășurare, dezvoltare, evoluție, progres, curs
- școală - învățământ, cultură, practică didactică, inițiere, practică, curent de idei, mișcare, influență literară
- dinamică - mișcare, forță, dezvoltare, energie, creștere, evoluție
Dex circulare
- circulare Circulație (1-9).
- circulá 1 A fi în mișcare. 2-3 (; aer) A (se) schimba. 4 ( vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore). 5 ( lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare). 6 ( bani) A întrebuința în mod curent. 7-8 ( idei, știri, zvonuri ) A (se) răspândi. 9 ( cuvinte, expresii ) A fi întrebuințat. 10-11 (; ; bunuri, drepturi, mărfuri, bani ) A trece (sau a fi transmis) de la un proprietar (sau posesor) la altul.
- circular, ~ă 1 Care are forma unui cerc. 2 Care descrie un cerc. 3 De jur împrejur. 4-5 , (Dispoziție, directivă, ordin de serviciu) care a fost trimis în scris, pentru a fi aplicat de cei în subordine. 6-7 , ( ferăstrău ~) (Ferăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc zimțat) care taie prin învârtire în jurul propriului ax. 8 Aparat ~ Aparat circulator (3).
- circuláră circular
- CIRCULÁ, círcul, I. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore). 2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare). 3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi. 4. A folosi în mod curent; a avea valoare. Moneda aceasta nu mai circulă. – Din circuler, circulari.