Sinonime ciufulire

Cuvântul „ciufulire” are următoarele sinonime:

Dex ciufulire

• ciufulire 1 Zbârlire a părului sau a bărbii cuiva. 2 Tras de păr. 3 Bătaie dată cuiva.
• CIUFULÍRE, ciufuliri, Acțiunea de a ciufuli. – ciufuli.
• ciufuli 1 A zbârli părul sau barba cuiva. 2 A trage de păr pe cineva. 3 A bate pe cineva (trăgându-l de păr). 4 A ciufului.
• CIUFULÍ, ciufulesc, IV. A zbârli părul sau barba cuiva. ♦ A trage de păr pe cineva; a bate pe cineva (trăgându-l de păr). – Din ciuf.
• CIUFULÍ, ciufulesc, IV. 1. (Cu privire la păr sau barbă) A pune în dezordine, a zbîrli. Dau fuga la gavanoșelul cu pomadă, vîr degetele în el, întind în palmă unsoarea și-mi ciufulesc, îmi ridic vîlvoi într-o clipă tot părul din cap. SADOVEANU, M. 194. ◊ A trage de păr. Leanca a ciufulit-o și i-a tras o palmă. PAS, Z. I 185. 2. A-și bate joc de cineva, a lua peste picior. Nu trebuie să ne lăsăm... să lăsăm legea ciufulită. CAMILAR, N. II 293. Oamenii de pe-aici... întocmesc și ei obști. Nu vă lăsați ciufuliți! CAMILAR, T. 42.
• A CIUFULÍ ~ésc tranz. 1) (părul) A face vâlvoi; a zbârli. 2) (ființe) A supune unei acțiuni de dezordonare a părului; a zbârli. 3) rar (persoane) A bate trăgând de păr; a părui; a flocăi. /Din ciuf
• ciufulì v. 1. a trage de ciuf sau de păr; 2. a se lua de păr, a se încăiera; 3. Tr. (Mold. ciufuluì) a-și bate joc, a batjocori: vreme-i să ne ciufulim POP.
• cĭufulésc v. tr. (ung. csúfúlni, a se urîți, d. csúf, urît; csúfolni, a lua în rîs. V. cĭuf 3). Zbîrlesc, stric peptănătura. Fam. Trag de păr, tîrnîĭ. V. refl. Te-aĭ cĭufulit, ți s’a cĭufulit păru.

Sinonimul cuvântului ciufulire

Testează-te!