Sinonime ciurdă

Cuvântul „ciurdă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• grup - ceată, bandă, buluc, cârd, droaie, gloată, trupă, grămadă, pâlc
• turmă - cireadă, ceată, cârd, mulțime, grup, gloată
• gloată - mulțime, ceată, buluc, grămadă, pâlc, adunătură, plebe, vulg
• droaie - mulțime, ceată, grup, grămadă, gloată, duium, liotă
• cârd - turmă, stol, ciopor, ceată, bandă, clan, tagmă
• haită - (deprec.) grup, ceată, turmă, gloată, câine, potaie, cățea
• legiune - regiment, unitate, armată, mulțime, ceată, grup, gloată
• buluc - grămadă, ceată, gloată
• cireadă - turmă, cârd, ciurdă
• laie - ceată, gloată, grup, grămadă
• grupă - unitate, grup, ceată, trupă, pâlc, stol
• spuză - cenușă, puzderie, grămadă, mulțime, droaie
• hoardă - ceată, șleahtă, ordie, grup, bandă, trib
• oaste - armată, oștire, serviciu militar, cătănie, ceată, mulțime, gloată
• adunătură - ceată, șleahtă, strânsură, mulțime, gloată

Dex ciurdă

• ciúrdă (; ; ) 1 Cireadă. 2 Turmă de animale necornute. 3 Mulțime de oameni, de copii ceată, cârd, crilă. 4 A sta (sau a fi) ~ A sta îngrămădiți.
• CIÚRDĂ, ciurde, 1. Cireadă. ♦ Turmă de animale necornute. 2. Mulțime de oameni, de copii etc.; ceată, cârd. – Din csorda.
• CIÚRDĂ, ciurde, (, ) 1. Turmă de vite cornute; cireada. A trebuit, de gura muierii, să meargă cu vitele la ciurdă, în al treilea sat, nemîncat și nedormit de două zile. DAN, U. 155. Un izvor... adapă ciurda-n zori și-n ceasid sîngeriu Al serii. STANCU, C. 71. Îți dau turme de oi, ciurde de boi și bani cîți-i putea duce-n spate. RETEGANUL, P. I 3, 4 Mulțime, ceată de animale necornute. Pe-un deal se vedea ciumatul din Florința, înconjurat de ciurda vînată de cîni. CAMILAR, T. 120. Pe-un cîmp lung cît lumea asta, umblau mistreți negri, în ciurde, spre apă. SADOVEANU, F. J. 539. 2. (Glumeț sau familiar) Mulțime, grămadă de oameni, de copii etc.; ceată, cîrd. Moșnegi pletoși, băietani cu fețe albe... copii îmbrăcați în pieptare, cu cușme mari, stăteau într-o tăcere de rugăciune, ascultînd glasul repede al fluierelor, jocul sălbatic al ciurdelor de băietani. CAMILAR, T. 211. I-au ieșit Titirezul cu ciurda sa de copii înainte. SBIERA, P. 186. – și: ciurzi (RETEGANUL, P. V 7).
• CIÚRDĂ ~e f. rar 1) (mai ales despre vite mari cornute) Grup de animale de același fel care umblă împreună; cireadă; turmă; cârd. 2) peior. Mulțime neorganizată de persoane; gloată. /<ung. csorda

Sinonimul cuvântului ciurdă

Testează-te!