Dicționar de sinonime
Sinonime coasă
Cuvântul „coasă” are următoarele sinonime:
coasă ( substantiv )
- cosire
- cosit
- tăiere
Alte sinonime:
- săbiuță
Sinonime Apropiate
- coadă - cosiță, plete, codiță, peduncul, mâner, toartă, pulpană, trenă, șir
- răscruce - răspântie, încrucișare, nod, întretăiere
- răspântie - răscruce, întretăiere, încrucișare, intersecție, nod
- spoi - a vărui, a se farda, a se sulemeni, a cositori
- spoială - văruială, zugrăveală, pospăială, aparență, cositorie
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
- intersecție - răscruce, răspântie, întretăiere
- micșunea - viorea, toporaș, micsandră, nopticoasă
- cifoză - cocoașă, gheb, pup
- excizie - extirpare, scoatere, eliminare, tăiere
- gheb - cocoașă
- ablație - extirpare, tăiere, eliminare, scoatere, exereză
Dex coasă
- coasă 1 Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică curbată fixată pe o coadă lungă, cu care se cosește. 2 ~împiedicată (sau cu crinea, cu hreapcă, cu vărguță, cu cârlig, cu caragață ori cu grebluță) Coasă cu un dispozitiv ca o greblă care face ca materialul cosit să se așeze în brazde. 3 ~ zimțată Coasă cu tăișul zimțat. 4 A bate pe cineva ca pe-o ~ rea A nu ajunge la nici un rezultat, oricât ai încerca. 5 A bate (în gură) ca pe ~ A bate metodic. 6 Unealtă de tăiat paie uscate nedefinită mai îndeaproape. 7 Instrument de tăbăcărie și cojocărie, cu care se fațuiesc pieile argăsite. 8 Cuțit curbat peste care se trag pieile argăsite pentru a le fațui. 9 Săbiuță (Gladiolus imbricatus). 10 Tăiere cu coasa a unor plante. 11 Timpul când se cosește. 12 Recoltă de plante cosite. 13 Ocupația celor care cosesc pentru bani. 14 Plată pentru coasă (13).
- COÁSĂ, coase, 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârful curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; perioada în care se cosește. ♦ Recoltă de plante erbacee cosite. – Din kosa.
- COÁSĂ, coase, 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârf curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; timpul când se cosește. ♦ Recoltă de plante erbacee cosite. – Din kosa.