Dicționar de sinonime
Sinonime confirma
Cuvântul „confirma” are următoarele sinonime:
confirma ( verb )
- a adeveri
- a atesta
- a dovedi
- a întări
- a certifica
- a ratifica
- a valida
Alte sinonime:
- a arăta
- a demonstra
- a mărturisi
- a proba
- a sprijini
- a stabili
- a susține
- a corobora
- a probălui
- a încredința
- a mărturi
- a probui
- adeveri
- a consacra
- a consfinți
- a sancționa
- a sacra
- a recunoaște
- a se adeveri
- a se împlini
- a se îndeplini
- a se realiza
Sinonime Apropiate
- adeveri - a dovedi, a confirma, a justifica, a atesta, a valida
- certifica - a dovedi, a adeveri, a atesta, a confirma
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- dovedit - adeverit, demonstrat, confirmat, probat, atestat
- valida - a confirma, a întări, a recunoaște bun
- legaliza - a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a oficializa, a consfinți
- mărturisi - a spune, a declara, a afirma, a zice, a susține, a admite, a confirma, a atesta, a adeveri
- dovedi - a demonstra, a adeveri, a proba, a atesta, a mărturisi, a arăta, a vădi, a denota, a ilustra
- certificat - dovadă, atestare, atestat, adeverință, act, document
- atestat - certificat, diplomă, document, adeverire
- viza - a ținti, a ochi, a fixa, a se referi, a face aluzie, a trimite la, a aproba, a confirma, a întări
- mărturie - declarație, depoziție, atestare, dovadă, probă, indicație, adeverire
- corobora - a confirma, a întări
- consacrat - consfințit, închinat, destinat, validat, ratificat, cunoscut, faimos, reputat, vestit
- răsplată - recompensă, gratificați e
Dex confirma
- confirmá 1 A definitiva pe cineva într-o situație. 2-3 A (se) mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru, a unei ipoteze, a unei afirmații 4 A întări hotărârea, sentința unei instanțe superioare prin aprobare. 5 A oficia ritualul confirmației (5). 6 A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaște astfel efectele juridice. 7 A se încadra într-un barem.
- CONFIRMÁ, confirm, I. 1. A recunoaște și a întări exactitatea unei afirmații făcute de altcineva; a atesta, a mărturisi autenticitatea; a întări o ipoteză, o afirmație etc. 2. A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaște astfel efectele juridice. ♦ A întări hotărârea, sentința unei instanțe inferioare prin aprobare. 3. A definitiva pe cineva într-o situație, într-un post. 4. (În Biserica catolică) A oficia ritualul confirmării. – Din confirmer, confirmare.
- CONFIRMÁ, confirm, I. 1. A recunoaște justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmație etc. 2. A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaște astfel efectele juridice. ♦ A întări hotărârea, sentința unei instanțe inferioare prin aprobare. 3. A definitiva pe cineva într-o situație. 4. (În biserica catolică) A oficia ritualul confirmației. – Din confirmer, confirmare.
Antonime confirma
- A confirma ≠ a denega, a infirma, a nega