Sinonime conlocuire

Cuvântul „conlocuire” are următoarele sinonime:

Dex conlocuire

• conlocuire Coabitare.
• CONLOCUÍRE, conlocuiri, Faptul de a conlocui; coabitare. – conlocui.
• CONLOCUÍRE, conlomiri, Faptul de a conlocui; locuire împreună cu cineva.
• CONLOCUÍRE Faptul de a conlocui. .
• conlocuí A locui împreună cu altcineva a coabita.
• CONLOCUÍ, conlocuiesc, IV. A locui împreună cu altcineva; a coabita. – Con1- + locui (după cohabiter).
• CONLOCUÍ, conlocuiesc, IV. (Învechit) A locui împreună cu cineva. Cetățui pe care le-au găsit în ființă sau le-au clădit popoarele de gintă slavonă ce au venit, sînt acum ca la doisprezece secoli, să conlocuiască cu poporațiunea romînă. ODOBESCU, S. II 179. Dintre scrisorile mele către dînsul am găsit numai opt, rămase din întîmplare la frate-tău Iancu, cu care conlocuia la Paris la 1858. GHICA, S. 720.
• CONLOCUÍ IV. A locui împreună cu cineva. .
• A CONLOCUÍ ~iésc intranz. A locui împreună; a conviețui; a coabita. /con- + a locui
• conlocuì v. a locui la un loc cu altul.

Sinonimul cuvântului conlocuire

Testează-te!