Dicționar de sinonime

Sinonime convorbire

Cuvântul „convorbire” are următoarele sinonime:

convorbire ( substantiv )
  • discuție
  • conversație
  • dialog
  • dezbatere
Alte sinonime:
  • vorbire


Sinonime Apropiate

  • conversație - convorbire, discuție, dialog, șuetă, dezbatere
  • discuție - convorbire, conversație, dezbatere, dialog, controversă, dispută, altercație, litigiu, sfadă
  • colocviu - dialog, conversație, discuție, convorbire, examen oral
  • dezbatere - discuție, dialog, conversație, analiză, cercetare, frământare, deliberare, raționament
  • taifas - convorbire, discuție, dialog, cozerie, taifas, taclale, șuetă
  • audiență - convorbire, dialog, discuție, bună primire, succes
  • dialog - conversație, discuție
  • întreținere - alimentare, hrană, casă-masă, subzistență, discuție, dialog, conversație
  • sporovăială - taifas, convorbire, dialog, șuetă
  • consfătuire - convorbire, întrunire, discuție, consultare
  • sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
  • taclale - taifas, discuții, dialog, cozerie
  • interlocutor - partener, participant (la discuție)
  • întreține - a hrăni, a alimenta, a susține, a ține, a menține, a discuta, a conversa, a dialoga
  • discuta - a convorbi, a conversa, a sta de vorbă, a dialoga, a dezbate, a analiza, a delibera

Dex convorbire

  • convorbire 1 Conversație (1). 2 ~ telefonică Discuție prin intermediul telefonului.
  • CONVORBÍRE, convorbiri, Acțiunea de a convorbi; conversație, discuție. ◊ Convorbire telefonică = comunicație bilaterală realizată prin intermediul unei instalații telefonice. – convorbi.
  • CONVORBÍRE, convorbiri, Conversație, discuție. După o convorbire atît de prozaică... am sfîrșit prin a rîde. NEGRUZZI, S. I 68.
  • CONVORBÍRE Acțiunea de a convorbi; discuție, conversație. ◊ Convorbire telefonică = discuție realizată prin intermediul telefonului. .
  • CONVORBÍRE discuție, conversație. ♦ ~ telefonică = discuție prin telefon. (< convorbi)
  • CONVORBÍRE ~i f. Schimb de vorbe sau de idei pe cale orală; discuție; conversație; dialog. ~ aprinsă.~ telefonică comunicație bilaterală prin telefon. /v. a convorbi
  • *convorbíre f. Conversațiune.
  • convorbí (Rar) A sta de vorbă conversa, discuta.
  • CONVORBÍ, convorbesc, IV. (Rar) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. – Con1- + vorbi (după unterreden).
  • CONVORBÍ, convorbesc, IV. (Ieșit din uz; urmat uneori de determinări introduse prin «cu») A discuta, a conversa, a sta de vorbă. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii... despre criză ș.c.l. CARAGIALE, O. II 164.


Sinonimul cuvântului convorbire

Sinonimul cuvântului convorbire


Testează-te!