Dicționar de sinonime
Sinonime copulativ
Cuvântul „copulativ” are următoarele sinonime:
copulativ ( adjectiv )
- coordonator
- copulă
Dex copulativ
- copulativ, ~ă 1 ( conjuncții) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. 2 Verb ~ Verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect și numele predicativ. 3 Propoziție ~ă Propoziție, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 4 (; judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte legate de același predicat.
- COPULATÍV, -Ă, copulativi, -e, 1. (Despre conjuncții) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. ◊ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect și numele predicativ. Propoziție copulativă = propoziție coordonată, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 2. (; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte legate de același predicat. – Din copulatif, copulativus.
- COPULATÍV, -Ă, copulativi, -e, 1. (Despre conjuncții) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. Cele mai obișnuite conjuncții copulative sînt «și» și «nici». ◊ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal făcînd legătura între subiect și numele predicativ. Propoziție copulativă = propoziție coordonată, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 2. (Logică; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte legate de același predicat. Judecata «Leul, tigrul și pantera se hrănesc cu carne» este o judecată copulativă.