Dicționar de sinonime

Sinonime cortegiu

Cuvântul „cortegiu” are următoarele sinonime:

cortegiu ( substantiv )
  • alai
  • suită
  • convoi
  • procesiune
Alte sinonime:
  • ecpaia
  • paradă
  • saltanat
  • tacâm
  • cavalcadă


Sinonime Apropiate

  • alai - convoi, cortegiu, suită, pompă, fast, procesiune
  • convoi - coloană, caravană, șir, lanț, rând, alai, cortegiu, procesiune
  • șuiță - alai, escortă, însoțitori, serie, șir, rând, succesiune, continuitate, înlănțuire
  • echipaj - suită, alai, escortă, caleașcă, trăsură
  • scheuna - a schelălăi
  • tacâm - harnașament, echipament, serviciu de masă, cortegiu, gloată
  • vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
  • zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
  • flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
  • foc - flacără, văpaie, vâlvătaie, pălălaie, căldură, arșiță, dogoare, incendiu, pârjol
  • galben - blond, bălai, șarg, gălbejit, palid, pal, searbăd, cadaveric
  • gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
  • lanț - cătușe, fiare, catenă, zale, șir, serie, succesiune, convoi, rând
  • larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
  • măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb

Dex cortegiu

  • cortégiu 1 Șir de persoane care însoțesc o personalitate alai, suită. 2 Șir de participanți la o ceremonie convoi. 3 Ceea ce însoțește un fenomen. 4 Șir.
  • CORTÉGIU, cortegii, Șir de persoane care însoțesc o ceremonie, o personalitate etc.; convoi. ♦ Șir, înșirare. – Din corteggio, cortège.
  • CORTÉGIU, cortegii, Șir de persoane care însoțesc o ceremonie; convoi. ♦ Șir, înșirare. – Din corteggio, cortège.
  • CORTÉGIU, cortegii, Șir de persoane care însoțesc în chip solemn o ceremonie. alai, suită, convoi. Merge-ncet cortegiul funerar prin ploaie, Nimenea nu-l roagă să mai stea un pic. TOPÎRCEANU, P. O. 140. ◊ Șir, înșirare. Plăcută este tinerețea, cu cortegiul ei luminos și înflorit de cugetări înalte și iluziuni plăcute. GHICA, S. A. 43. Vulturii carpatici cu zborul îndrăzneț Făceau un cortegiu falnic eroului drumeț. ALECSANDRI, O. 208.
  • CORTÉGIU Șir de oameni care însoțesc o ceremonie. ♦ Șir, înșirare. .
  • CORTÉGIU 1. șir de oameni care însoțesc o ceremonie, o personalitate marcantă; convoi, alai. 2. șir, înșirare. (< it. corteggio, fr. cortège)
  • CORTÉGIU ~i n. Grup de persoane care însoțește o ceremonie sau o personalitate; alai; suită; convoi; escortă. ◊ ~ funebru grup de oameni care conduc un mort spre cimitir. /<it. corteggio, fr. cortege


Sinonimul cuvântului cortegiu

Sinonimul cuvântului cortegiu


Testează-te!