Dicționar de sinonime
Sinonime curteni
Cuvântul „curteni” are următoarele sinonime:
curteni ( verb )
- curta
- a face curte
- a curta
Sinonime Apropiate
- curta - a curteni, a face curte
- prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
- galant - curtenitor, amabil, drăguț, gentil, politicos, atent, darnic, generos, culant
- galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
- gentil - amabil, curtenitor, politicos, drăguț, galant
- atent - vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru, amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor
- culant - generos, galant, mărinimos, amabil, curtenitor
- curtoazie - atenție, amabilitate, gentilețe, politețe, curtenie
- palat - castel, curte, cerul gurii
- prescurta - a scurta, a abrevia, a reduce, a condensa, a concentra, a restrânge, a micșora
- hetairă - curtezană, damă, prostituată
- mici - a micșora, a reduce, a scurta, a diminua, a scădea
- miopie - vedere scurtă, miopism, mărginire, stupiditate, prostie, nerozie
- abrevia - a scurta, a condensa, a sintetiza, a reduce
- batiște - curte, ogradă
Dex curteni
- curteni 1 A aduce pe cineva în serviciul unei curți (5) (făcându-l curtean (1-2)). 2 A susține cauza cuiva (în fața unui șef). 3 A curta. 4 A face o vizită cuiva, în semn de prețuire.
- CURTENÍ, curtenesc, IV. A curta. – Din curtean.
- CURTENÍ, curtenesc, IV. (Învechit) A face curte (mai ales unei femei), a căuta să intre în grațiile cuiva (măgulindu-l, lingușindu-l). curta. Mare ghiduș era și nostim... s-o cercat să mă curtenească o bucată de drum. ALECSANDRI, T. I 311. Ea dacă vede că alt îi zîmbește, Umblă după dînsa și o curtenește. PANN, P. V. II 97. ♦ (Neobișnuit) A felicita (căutînd să cîștige bunăvoința cuiva), a omagia (prin lingușiri). Sosi la 12 noiemvrie la Alba-Iulia, spre a curteni pe Mihai-vodă despre norocita sa biruință. BĂLCESCU, O. II 267.
- A CURTENÍ ~ésc tranz. înv. (femei) A face curte; a curta. /Din curtean
- curtenì v. a curta pe cineva.
- curtean, ~ă 1-2 Persoană care (îndeplinea o anumită slujbă la curtea (5) unui monarh sau care) facea parte din suita unui suveran curteancă (1-2). 3 Soldat care depindea de o curte domnească.
- CURTEÁN, -Ă, curteni, -e, și Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui suveran. ♦ (; la ) Oștean care depindea de o curte domnească, prestând unele slujbe și bucurându-se de anumite privilegii. – Curte + -ean.