Sinonime curățel

Cuvântul „curățel” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• spălățel - curat, îngrijit
• îngrijit - curat, spălat, scuturat, cochet, dichisit, elegant, fercheș
• curat - nepătat, îngrijit, spălat, clar, cristalin, limpede, pur, străveziu, senin
• spălătorie - curățătorie
• spălătură - spălare, curățare, clismă, lături
• jegos - murdar, răpănos, nespălat, soios, slinos, neîngrijit
• murdar - nespălat, jegos, soios, slinos, îngălat, josnic, mizerabil, necinstit, necurat
• spălat - curat, curățat
• peria - a curăța, a netezi, a cizela, a linguși, a flata, a adula, a măguli
• prezentabil - arătos, bine, atrăgător, îngrijit, frumos, chipeș
• puchinos - murdar, nespălat
• spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
• șlefui - a lustrui, a netezi, a curăța, a cizela, a (se) civiliza, a (se) stila, a (se) ciopli, a (se) rafina
• șterge - a curăța, a elimina, a rade, a înlătura, a suprima, a anula, a desființa, a radia, a fugi
• văcsui - a lustrui, a curăți

Dex curățel

• curățel, ~ea 1-2 (Destul de) curat1 (8). 3 Îngrijit. 4-5 ( oameni; ) (Destul de) drăguț. 6 Lucrat îngrijit.
• CURĂȚÉL, -ÍCĂ, curăței, -ele, Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + -el, -ică.
• CURĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, curăței, -ele, Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + -el, -ea, -ică.
• CURĂȚÉL, -ÍCĂ, -EÁ, curăței, -ele, (Despre persoane) Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit, prezentabil; frumușel, drăguț, simpatic. Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. ♦ (Despre animale) Curat, bine îngrijit. Îi plăcea moșneagului să aibă tot iepe tinere și curățele. CREANGĂ, P. 166. ♦ (Despre lucruri) Curat, ordonat. Casa nu era mare, dar era curățică. PAZ, Z. I 182. Ținuta de tîrg a lui Culai se alcătuia dintr-un surtuc curățel, pantaloni întregi și o cămașă albastră. SADOVEANU, N. F. 148. Intrarăm într-o ceainărie ce se părea mai curățea. CONTEMPORANUL, III 570. ♦ (Despre realizări ale oamenilor) Făcut cu grijă, îngrijit, bunicel. A rostit două cuvîntări mai curățele. C. PETRESCU, Î. II 260. Făcea... poezioare... uneori destul de curățele. CARAGIALE, N. F. 100
• curățel a. destul de curat, frumușel: băiat curățel.
• curățél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Destul de curat, frumușel: băĭat curățel. Adv. Lucrează curățel.

Sinonimul cuvântului curățel

Testează-te!