Dicționar de sinonime

Sinonime căsătorie

Cuvântul „căsătorie” are următoarele sinonime:

căsătorie ( substantiv )
  • mariaj
  • căsnicie
  • matrimoniu
  • însoțire
  • însurare
  • măritiș
Alte sinonime:
  • căpătuială
  • căpătuire
  • partidă
  • unire
  • luare
  • cununie
  • însurătoare
  • nuntire
  • nuntit
  • însurat
  • însurăciune
  • măritat
  • măritare
  • mărit
  • casă
  • menaj
  • gospodărie
  • maritagiu
  • sinichesion
  • bigamie
  • căsătorie
  • coabitare
  • conviețuire
  • mezalianță
  • monogamie
  • nuntă
  • poliandrie
  • poligamie
  • protogamie
  • recăsătorire
  • trigamie
  • uniune
  • viață conjugală
  • himeneu
  • confareație


Sinonime Apropiate

  • matrimoniu - căsătorie, căsnicie
  • mariaj - căsătorie
  • măritiș - căsătorie
  • menaj - gospodărie, casă, căsătorie, căsnicie, familie
  • adeziune - alăturare, însoțire, solidarizare, fraternizare, consens
  • asociație - societate, grupare, însoțire, tovărășie
  • companie - însoțire, anturaj, societate, grup
  • nuntă - cununie, căsătorie
  • casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire

Dex căsătorie

  • căsătoríe 1 Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii. 2 ~ religioasă Căsătorie (1) oficiată înaintea preotului. 3 ~ civilă Căsătorie încheiată înaintea ofițerului stării civile. 4 ~ mixtă Căsătorie (1) între două persoane de religii (sau confesiuni) diferite. 5 ~ morganatică Căsătorie (1) a unui nobil (sau a unui principe) cu o persoană de o condiție socială inferioară. 6 A da (pe fiul sau, pe fiica sa cuiva) în ~ A căsători pe fiul, fiica sa cu cineva, cu voia (sau fără voia) celui dintâi. 7 A consimți căsătoria (1) fiului, fiicei 8 A lua (pe cineva) în ~ A se căsători (cu cineva). 9 Trai comun între soți căsnicie (2).
  • CĂSĂTORÍE, căsătorii, Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii. ♦ Trai comun între soți, viață conjugală; căsnicie. – Căsător ( „soț” < casă1 + -ător) + -ie.
  • CĂSĂTORÍE, căsătorii, 1. Convenție încheiată printr-un act de stare civilă între un bărbat și o femeie cu scopul de a trăi împreună și a întemeia o familie. A lua în căsătorie. A cere în căsătorie.Statul ocrotește căsătoria și familia și apără interesele mamei și copilului. CONST. R.P.P. 39. Vorbesc de căsătoria fiului meu, Manolachi, cu duduca Adela. ALECSANDRI, T. I 352. 2. Trai comun între soți, viață conjugală, căsnicie. Abia începuse a gusta dulcețile unei căsătorii potrivite. – NEGRUZZI, S. I 41.


Antonime căsătorie

  • Căsătorie ≠ despărțire, divorț, divorțat


Sinonimul cuvântului căsătorie

Sinonimul cuvântului căsătorie


Testează-te!