Dicționar de sinonime
Sinonime dărâmătură
Cuvântul „dărâmătură” are următoarele sinonime:
dărâmătură ( substantiv )
- surpătură
- ruină
- șandrama
Alte sinonime:
- dărăpănătură
- năruitură
- paragină
- prăbușitură
- ruinătură
- risipă
- risipitură
- surpare
- mină
Sinonime Apropiate
- dărăpănătură - șandrama, ruină
- părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
- părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
- părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- săpa - a excava, a prăși, a eroda, a roade, a măcina, a ruina, a grava, a sculpta, a submina
- faliment - crah, bancrută, mofluzie, ruină, eșec
- falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
- falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat
- groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
- hernie - boșorogeală, vătămătură, hâitură, surpătură
- imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
- măcina - a râșni, a fărâmița, a sfărma, a pulveriza, a strivi, a ruina, a distruge, a degrada, a nimici
- magherniță - șandrama, cocioabă, bordei, colibă, baracă
- cocioabă - magherniță, șandrama, bojdeucă
Dex dărâmătură
- dărâmătúră 1 , clădire dărâmată. 2 Ruină. 3 Material căzut, surpat dintr-o clădire în ruină. 4 Crengi de copaci rupte și doborâte la pământ vreascuri. 5 Epitet depreciativ dat unui animal sau unui om slăbănog.
- DĂRÂMĂTÚRĂ, dărâmături, 1. Zid, clădire dărâmată; ruină. ♦ Material căzut, surpat dintr-o clădire în ruină. 2. (La ) Crengi de copaci rupte și doborâte la pământ; vreascuri. 3. Epitet depreciativ dat unui animal sau unui om slăbănog. – Dărâma + -ătură.
- DĂRÂMĂTÚRĂ ~i f. 1) Rămășiță de construcție dărâmată; ruină. 2) la pl. Crengi uscate căzute din copaci; vreascuri; uscături. 3) fig. fam. depr. Ființă lipsită de vigoare. /a darâma + suf. ~ătură
- dărâmătură f. 1. rezultatul dărâmării, ruină; 2. Mold. crăcile arborelui tăiat, vreascuri.
- dărmătúră dărâmătură
- DĂRMĂTÚRĂ dărâmătură.