Dicționar de sinonime

Sinonime debarcare

Cuvântul „debarcare” are următoarele sinonime:

debarcare ( substantiv )
  • demitere
  • destituire
  • îndepărtare
  • scoatere
  • descărcare
  • descindere
  • coborâre


Sinonime Apropiate

  • descindere - coborâre, sosire, vizitare, inspectare
  • eliziune - suprimare, eliminare, înlăturare, omitere, îndepărtare
  • excizie - extirpare, scoatere, eliminare, tăiere
  • extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență
  • cădere - căzătură, picare, prăbușire, năruire, surpare, lăsare, coborâre, așternare, eșec
  • ablație - extirpare, tăiere, eliminare, scoatere, exereză

Dex debarcare

  • debarcare 1 Coborâre pe mal dintr-o navă debarcat1 (1). 2 Coborâre din tren sau din alt vehicul debarcat1 (2). 3 (Rar; ) Descindere (într-o altă localitate sau) într-un loc debarcat1 (3). 4 Atacare a țărmului inamic cu trupe aduse pe nave (speciale) debarcat1 (4). 5 Acostare a corăbiilor debarcat1 (5). 6 Navă de ~ Navă special construită, cu prora plată și dreaptă, pentru a permite apropierea maximă de uscat în vederea debarcării (1) de trupe și de materiale. 7 Înlăturare a cuiva dintr-un post de conducere debarcat1 (6).
  • DEBARCÁRE, debarcări, Acțiunea de a debarca și rezultatul ei. ◊ Stație de debarcare = punct final al unei călătorii. Navă de debarcare = navă special construită, cu prora plată și dreaptă, pentru a permite apropierea maximă de uscat în vederea debarcării de trupe și de materiale. – debarca.
  • DEBARCÁRE, debarcări, Acțiunea de a debarca; coborîre dintr-o navă (sau, , din tren). Nu s-a putut face nimic pentru ca să i se îngăduie debarcarea? CAMIL PETRESCU, B. 218. La debarcare ne așteptau autoritățile. CONTEMPORANUL, IV 133. ◊ Stație de debarcare = punctul final al unei călătorii cu trenul. Mai mult de jumătate din pasageri aveau deschisă în fața ochilor o carte pe care o închideau... în momentul în care trenul se oprea în stația lor de debarcare. STANCU, U.R.S.S. 20.
  • DEBARCÁRE Acțiunea de a debarca și rezultatul ei. .
  • *debarcáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a debarca. Fig. Înlăturare, părăsire: debarcarea unuĭ partizan incomodant.


Sinonimul cuvântului debarcare

Sinonimul cuvântului debarcare


Testează-te!