Dicționar de sinonime
Sinonime denota
Cuvântul „denota” are următoarele sinonime:
denota ( verb )
- a arăta
- a atesta
- a indica
- a releva
- a trăda
- a vădi
- a dovedi
- a exhiba
- a expune
- a marca
- a semnifica
- a specifica
- a exprima un sens
Sinonime Apropiate
- dovedi - a demonstra, a adeveri, a proba, a atesta, a mărturisi, a arăta, a vădi, a denota, a ilustra
- însemna - a marca, a nota, a înscrie, a grava, a schița, a delimita, a arăta, a indica, a semnifica
- releva - a semnala, a denota, a remarca
- vădi - a arăta, a manifesta, a indica, a demonstra, a pune în relief
- indica - a arăta, a semnala, a face cunoscut, a preciza, a specifica, a recomanda, a prescrie, a sfătui, a specifica
- menționa - a arăta, a indica, a semnala, a pomeni, a preciza, a stipula, a consemna, a înregistra, a specifica
- mențiune - indicație, arătare, semnalare, precizare, specificare
- manifeste - a arăta, a demonstra, a dovedi, a afirma, a vădi, a exprima, a dezvălui, a aproba
- prezenta - a (se) recomanda, a (se) arăta, a (se) înfățișa, a (se) face cunoscut, a oferi, a da, a înmâna, a expune, a vorbi
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- recomanda - a indica, a preconiza, a prescrie, a propune, a se prezenta, a se arăta
- vădit - dovedit, evident, clar, limpede, indiscutabil
- grada - a marca, a diviza, a indica, a doza, a nuanța, a echilibra
- indicativ - îndrumător, indicator, arătător
- indiciu - semn, indicație, semnal, dovadă, atestat
Dex denota
- denota 1 A dovedi. 2 A indica. 3 A exprima un anumit sens.
- DENOTÁ, 3 denótă, I. 1. A dovedi (2), a arăta, a indica. 2. A exprima un anumit sens. – Din dénoter, denotare.
- DENOTÁ, 3 denótă, I. 1. A dovedi (2), a vădi, a indica. 2. A exprima un anumit sens. – Din dénoter, denotare.
- DENOTÁ, 3 denótă, I. A dovedi, a vădi, a indica. Opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare. CARAGIALE, O. III 236. De nu s-ar deosebi... sobrietatea de linii a artelor antice și oarecare imperfecțiuni de forme, care denotă o epocă de scădere, s-ar putea crede că acest episod a fost schițat de penelul energic al lui Rubens. ODOBESCU, S. III 124. Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință psihologică, care denotă spiritul observator al poporului. RUSSO, S. 191. – și: (învechit) denotează (ODOBESCU, S. I 362).
- DENOTÁ I. A vădi, a arăta; a marca, a indica. .
- DENOTÁ tr. a vădi, a arăta; a indica; a exprima un anumit sens. (< fr. dénoter, lat. denotare)
- A DENOTÁ pers. 3 denótă tranz. 1) A arăta printr-o trăsătură caracteristică. 2) A exprima un sens, o semnificație. /<fr. dénoter, lat. denotare
- denotà v. a desemna, a arăta.
- DENOTÁ vb. a arăta, a atesta, a indica, a releva, a trăda, a vădi. (Proiectul întocmit ~ competența autorului lui.)
- DENOTA a arăta, a atesta, a indica, a releva, a trăda, a vădi. (Proiectul întocmit ~ competența autorului lui.)