Dicționar de sinonime
Sinonime desființa
Cuvântul „desființa” are următoarele sinonime:
desființa ( verb )
- a anula
- a aboli
- a suprima
- a dizolva
Alte sinonime:
- anula
- aboli
- a ridica
- dizolva
- lichida
- a distruge
- a lichida
- a nimici
- a prăpădi
- a topi
- a abroga
- a infirma
- a invalida
- a strica
- a surpa
- a șterge
- a stârpi
- a desface
Sinonime Apropiate
- anula - a desființa, a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca, a infirma
- șterge - a curăța, a elimina, a rade, a înlătura, a suprima, a anula, a desființa, a radia, a fugi
- aboli - a înlătura, a suprima, a desființa
- abroga - a anula, a suprima, a invalida, a desființa
- desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
- dizolva - a topi, a dezagrega, a desființa, a anula
- infirma - a anula, a abroga, a dezminți, a contrazice, a desființa
- lichida - la termina, a încheia, a sfârși, a finaliza, a suprima, a ucide, a desființa, a asasina, a achita
- oblitera - a se șterge, a se estompa, a anula, a desființa, a astupa, a închide, a înfunda
- prescrie - a indica, a recomanda, a anula, a se perima, a se stinge (juridic)
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- prescris - stins, anulat, suspendat (juridic)
- sacrifica - a jertfi, a suprima, a ucide, a se dedica, a se devora
- spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
- granulos - grăunțos, granular, grunjos, grunzuros
Dex desființa
- desființa 1-2 (A face să nu mai fie) sau a dispărea a distruge, a strica. 3-4 A (se) omorî. 5-6 ( legi, convenții, asociații, instituții ) (A face să nu mai fie în vigoare sau) a ieși din vigoare a abroga, a anula, a revoca, a suprima.
- DESFIINȚÁ, desființez, I. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – des- + ființa.
- DESFIINȚÁ, desființez, I. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – Des1 + ființa.
- DESFIINȚÁ, desființez, I. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima. Ai să desființezi secția laboratorului. CAMIL PETRESCU, T. III 169. Constantin Mavrocordat, la 1739, desființă de tot vechea organizare militară a țării. BĂLCESCU, O. I 32. ♦ (Cu privire la legi, contracte, convenții) A abroga; a anula.
- DESFIINȚÁ I. A face ceva să nu mai existe; a distruge, a nimici. .
- DESFIINȚÁ tr. a face să nu mai existe ceva; a distruge, a nimici. (< des- + /în/ființa)
- A DESFIINȚÁ ~éz tranz. 1) A face să înceteze existența; a dizolva. 2) (legi, contracte, decrete, convenții) A declara nul printr-o dispoziție oficială; a abroga; a aboli; a anula; a revoca. /des- + a ființa
- desființà v. a face să nu mai fie, a suprima, a abroga, a anula: a desființa o lege.
- desființi desființa
- disființa desființa
Antonime desființa
- A desființa ≠ a înființa, a întemeia