Sinonime despăgubi

Cuvântul „despăgubi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• gratificație - recompensă, primă, premiu, indemnizație
• recompensă - răsplată, gratificație, plată, compensație, despăgubire
• răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
• răsplată - recompensă, gratificați e
• compensa - a contrabalansa, a echilibra, a cumpăni, a înlocui, a despăgubi, a completa, a îndrepta, a satisface (altfel)
• compensație - reparație, despăgubire, dezdăunare, compensare, înlocuire
• daună - pagubă, prejudiciu, vătămare, pierdere, detriment, stricăciune, despăgubire, compensare, reparație
• distincție - deosebire, discriminare, diferență, finețe, eleganță, rafinament, premiu, recompensă, decorație
• gratifica - a răsplăti, a recompensa, a premia
• leafă - salariu, indemnizație, soldă
• câștig - avantaj, beneficiu, folos, profit, salariu, retribuție, indemnizație
• contrabalansa - a compensa, a echilibra, a cumpăni
• cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
• echilibra - a cumpăni, a (se) compensa, a contrabalansa, a (se) egala, a se pondera
• drept - indemnizație, retribuție, competență, cădere, calitate, autoritate

Dex despăgubi

• despăgubi 1-4 A plăti în bani sau în natură pentru o (pagubă ori) stricăciune (făcută sau) suferită.
• DESPĂGUBI, despăgubesc, IV. și A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – des- + păgubi.
• DESPĂGUBÍ, despăgubesc, IV. și A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – Des1- + păgubi.
• DESPĂGUBÍ, despăgubesc, IV. (Urmat adesea de determinări introduse prin «de» sau «pentru» și arătînd paguba) A plăti cuiva echivalentul unei pierderi (mai ales materiale) pe care a suferit-o, a compensa o pagubă, o lipsă. indemniza. A despăgubit pe toți anchetații de-atunci, deși n-ar fi fost obligat. REBREANU, R. I 234. Faptul că mi-au rămas însemnările.... mă consolă, dacă nu mă și despăgubește, de toate pierderile. M. I. CARAGIALE, C. 24. Despăgubește-mă, lele, De părăluțele mele. MARIAN, S. 38. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «cu» și arătînd indemnizarea) Îl despăgubește cu vorbe goale. ♦ A lua echivalentul unei pierderi (mai ales materiale). Mă despăgubeam însă cu libertatea întreagă de a-i privi... genele stufoase umbrindu-i albastrul privirilor. IBRĂILEANU, A. 108. Din pricina musteților și sprincenelor mele care seamănă cu ale dumitale, mi-am pierdut clientela și m-am hotărît să mă despăgubesc pe altă cale. HOGAȘ, DR. II 156.
• A DESPĂGUBÍ ~ésc tranz. (daune, prejudicii) A plăti atât cât costă, acoperind o pagubă; a răsplăti; a compensa; a repara. /des- + a păgubi

Sinonimul cuvântului despăgubi

Testează-te!