Dicționar de sinonime
Sinonime detracare
Cuvântul „detracare” are următoarele sinonime:
detracare ( substantiv )
- dezechilibru
Sinonime Apropiate
- psihopatie - dereglare, dezechilibru (psihic), sminteală
Dex detracare
- detracare 1 Defectare a unei mașini. 2 Dezechilibrare mintală sminteală, țicnire. 3 Decădere morală.
- DETRACÁRE, detracări, Faptul de a se detraca. – detraca.
- DETRACÁRE, detracări, Faptul de a se detraca. ... ne-a zugrăvit... un pesimist detracat și ne-a arătat drumul cum omul a ajuns la această detracare nervoasă. GHEREA, ST. CR. II 336.
- DETRACÁRE Acțiunea de a (se) detraca și rezultatul ei. .
- detraca 1 ( mașini) A se defecta. 2 A se dezechilibra mintal a se sminti, a se țicni. 3 A decădea din punct de vedere moral.
- DETRACÁ I. (; folosit numai la timpurile compuse) A se sminti, a se țicni; a decădea din punct de vedere moral. – Din détraquer.
- DETRACÁ I. (; întrebuințat numai la timpurile compuse) A se sminti, a se țicni; a decădea din punct de vedere moral. – Din détraquer.
- DETRACÁ I. (Întrebuințat numai la participiu și la timpurile formate cu participiul; despre oameni sau despre minte) A se sminti, a se țicni; (rar, despre mecanisme sau despre mașini) a se defecta, a se strica. Ceasul minții mele s-a detracat, merge anapoda. CAMIL PETRESCU, T. I 356.
- DETRACÁ I. (Rar) A înnebuni, a se sminti, a se țicni. ♦ (Rar; despre mașini) A se defecta. .
- DETRACÁ 1. a înnebuni, a se sminti, a se țicni. 2. (despre mașini) a se defecta. (< fr. détraquer)