Dicționar de sinonime
Sinonime drămui
Cuvântul „drămui” are următoarele sinonime:
drămui ( verb )
- a măsura
- a socoti
- a drămălui
- a cântări
Alte sinonime:
- chibzui
- gândi
- judeca
- socoti
- a cumpăni
- a da cu zgârcenie
- a fi măsurat
- a da cu țârâita
Sinonime Apropiate
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- judeca - a cugeta, a chibzui, a gândi, a socoti, a aprecia, a reflecta, a cântări, a considera, a crede
- măsura - a cântări, a calcula, a evalua, a chibzui, a determina, a fixa, a stabili, a aprecia, a analiza
- calcula - a socoti, a număra, a măsura, a combina, a aranja, a plănui, a aprecia, a evalua, a estima
- cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
- drămuire - cântărire, cumpănire, chibzuire, zgârcenie, egoism
- echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- calculat - socotit, măsurat, chibzuit, moderat, ponderat
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- prețui - a valora, a avea preț (bun), a cântări (mult), a aprecia, a evalua, a estima, a stima, a cinsti, a onora
- tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
- temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru
- valora - a prețui, a face, a cântări
Dex drămui
- drămuí2 1 A drăcui1 (1). 2 A certa cu asprime.
- drămuí1 1 A măsura cu dramul1 (1) a drămălui (1). 2 A măsura cu precizie un material, o substanță a drămălui (2). 3 A alege după o matură chibzuință și în amănunt. drămălui (3). 4 A evalua cu atenție. 5 A ezita între mai multe opțiuni. 6 (; oameni) A studia atent cu privirea pentru a-și da seama de valoarea, de intențiile cuiva. 7 (; cuvinte, expresii) A folosi cu multă atenție.
- DRĂMUÍ, drămuiesc, IV. A măsura, a cântări, a socoti sau a împărți cu precizie, minuțios, un material, o substanță etc.; a drămălui. ♦ A împărți, a alege după o matură chibzuință și în amănunt. – Dram + -ui.
- DRĂMUÍ, drămuiesc, IV. A măsura, a cântări, a socoti sau a împărți cu precizie un material, o substanță etc.; a drămălui. ♦ A împărți, a alege după o matură chibzuință și în amănunt. – Dram + -ui.
- DRĂMUÍ, drămuiesc, IV. A măsura sau a cîntări ceva cu precizie; a socoti sau a împărți ceva cu dramul, pînă la dram. () Cămărășiță ca mama, cîntărind și drămuind, nu vreau să ajung. SADOVEANU, Z. C. 153. ◊ Erați mulți în casă și totul se drămuia cu economie. PAS, Z. I 2. ◊ Vedeai cum cîntărește mama, în mînă, banii pe care îi aducea tata și cum îi drămuiește ca să se-ajungă. PAS, Z. I 254. ♦ A cumpăni, a împărți cu chibzuială. Un cronicar de salon trebuie să-și drămuiască atenția cu cea mai mare stricteță. CARAGIALE, O. II 119. – și: drămui (BANUȘ, B. 79).