Dicționar de sinonime
Sinonime dubire
Cuvântul „dubire” are următoarele sinonime:
dubire ( substantiv )
- argăseală
- argăsire
- argăsit
- tăbăceală
- tăbăcire
- tăbăcit
Dex dubire
- dubíre 1 Tăbăcire. 2 Destrămare a inului, a cânepei (rar) dubit1 (2).
- DUBÍRE Acțiunea de a (se) dubi. – dubi.
- DUBÍRE Acțiunea de a dubi. 1. Tăbăcire, argăsire. 2. (Despre plante, mai ales despre in, cînepă) Înmuiere, topire, destrămare, dospire. Prin dubire sau dospire, pleava care ține închisă sămînța cînepii putrezește.
- dubí 1 A tăbăci. 2 A pune (pe cineva) la ~t A băga (pe cineva) la închisoare. 3 ( in, cânepă ) A se destrăma.
- DUBÍ, dubesc, IV. 1. A tăbăci, a argăsi. ◊ A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. 2. (Despre in, cânepă etc.) A se muia, a se topi, a se destrăma. – Din dubyty.
- DUBÍ, dubesc, IV. (, ) 1. (Cu privire la piei) A argăsi, a tăbăci. ◊ A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. C-un director de agie Nu e lucru de glumit Căci el poate-ntr-o mînie Să te puie la dubit. ALECSANDRI, T. I 139. ♦ A bate. Mă dusei să cumpăr sare... Mă luară la-ntrebare, La dubit și scărmănare. MARIAN, S. 191. 2. (Despre plante, mai ales despre in, cînepă) A se muia, a se topi, a se destrăma, a dospi. Cînepa de toamnă... este lăsată astfel două sau trei zile ca să se dubească. PAMFILE, A. R. 173.