Dicționar de sinonime
Sinonime erete
Cuvântul „erete” are următoarele sinonime:
erete ( substantiv )
- șoim
- uliu
Alte sinonime:
- gaie
- uligaie
- cobăț
- găinar
- hărău
- porumbar
- șoim de vară
- șoimul ciocârliilor
- șoimul rândunelelor
- hârău
Sinonime Apropiate
- uliu - erete, coroi, șorecar
- șoim - erete, om viteaz, curajos, temerar, semeț, aprig
- prevăzător - prudent, precaut, circumspect, atent, grijuliu
- prudent - prevăzător, circumspect, precaut, atent, grijuliu, vigilent
- zid - perete, mur
- fundal - fond, paravan, decor, perete
- grăsan - rotofei, dolofan, bucălat, grăsuț, durduliu, plin, rotund
- minuțios - scrupulos, meticulos, migălos, exigent, atent, amănunțit, riguros, serios, grijuliu
- coroi - uliu
- dolofan - durduliu, rotofei, grăsuț, grăsan, plin
- umflat - dilatat, mărit, bombat, balonat, înfoiat, gras, rotofei, dolofan, durduliu
Dex erete
- erete 1 Gen de păsări răpitoare de zi, asemănătoare cu ulii, cu corpul zvelt, ciocul scurt și foarte încovoiat și cu câte un disc de pene pe părțile laterale ale capului (Circus). 2 Pasăre care face parte din genul ereților (1).
- ERÉTE, ereți, Gen de păsări răpitoare de zi, asemănătoare cu uliii, cu corpul zvelt, ciocul scurt și foarte încovoiat și cu câte un disc de pene pe părțile laterale ale capului (Circus); pasăre din acest gen. –
- ERÉTE, ereți, Nume dat unor păsări răpitoare de zi: a) pasăre mare de culoare cenușie, cu pîntecele alburiu, cu ciocul scurt și încovoiat, care atacă păsările și unele mamifere mici (Astur palumbarius); uliu, hîrău; b) pasăre mijlocie cu spinarea albastră și capul cenușiu, avînd zborul asemănător cu al rîndunelei și hrănindu-se cu păsărele, mai ales cu rîndunele (Falco subbuteo). Balta își schimba numaidecît fața și o viață extraordinară pornea în jurul meu, din mîluri în ape și foltane de stuf, supravegheată atent de poliția aeriană a vulturilor și a ereților. SADOVEANU, V. F. 64. Deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și boschete Vine-n recunoaștere. TOPÎRCEANU, S. A. 64. Să lase codrii ereților. DELAVRANCEA, S. 171.
- ERÉTE ~ți m. Pasăre sedentară răpitoare de talie medie, cu cioc scurt și coroiat, cu gheare lungi și aripi late; uliu. /Orig. nec.
- erete m. 1. un fel de șoim care răpește păsărelele de câmp (Astur nisus); 2. joc de copii numit și deapuia-gaia. . V. hărău.