Dicționar de sinonime
Sinonime faimă
Cuvântul „faimă” are următoarele sinonime:
faimă ( substantiv )
- renume, glorie, celebritate, prestigiu, reputație, fală
- veste, zvon, vorbe, vâlvă
Alte sinonime:
- notorietate
- vază
- popularitate
- strălucire
- poporalitate
- priză
- pomină
- nume
Sinonime Apropiate
- celebritate - faimă, glorie, reputație, renume, prestigiu
- veste - știre, informație, noutate, faimă, renume, reputație
- vogă - modă, noutate, renume, faimă, prestigiu, reputație, trecere
- notorietate - renume, prestigiu, faimă, reputație, vază
- prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
- zvon - veste, știre, vorbe, informație
- slavă - mărire, glorie, faimă, prestigiu, văzduh, atmosferă, eter
- presă - teasc, tipar, ziare, tipărituri, publicistică, reputație, faimă, renume
- răsunet - ecou, vibrație, rezonanță, vâlvă, faimă, impresie
- laur - dafin, ciumăfaie, glorie, cinste, faimă, distincție
- nemurire - veșnicie, vecie, eternitate, perpetuitate, supraviețuire, glorie, faimă, mărire, onoare
- aură - adiere, boare, vântuleț, aureolă, nimb, faimă, reputație
- considerație - stimă, respect, prețuire, cinstire, apreciere, prestigiu, reputație, părere, opinie
- credit - împrumut, veresie, datorie, prețuire, apreciere, prestigiu, autoritate, reputație, stimă
- vază - glastră, vas, considerație, stimă, apreciere, prestigiu, faimă
Dex faimă
- faimă 1 Veste (neașteptată). 2 Zvon. 3 Apreciere elogioasă a publicului față de cineva sau ceva celebritate (1), renume, fală (2). 4 Reputație.
- FÁIMĂ Renume, reputație (bună sau rea) de care se bucură cineva ori ceva. ♦ (Rar) Veste neașteptată, surprinzătoare; zvon. – Din fama (după defăima).
- FÁIMĂ, faime, Renume, reputație (bună sau rea) de care se bucură cineva sau ceva. ♦ (Rar) Veste neașteptată, surprinzătoare; zvon. – Din fama (după defăima).
- FÁIMĂ, faime, Renume, reputație. Două lucruri sînt prețioase în Munții Apuseni și le-au făcut faima: oamenii și aurul. BOGZA, Ț. 9. Scamatorul își vedea faima atîtor zeci de ani – înjosită pentru totdeauna. SAHIA, N. 69. ♦ (Rar) Veste neașteptată, de mirare; zvon. În sat să lățise faima, că zmeul a furat pe fata văduvei. RETEGANUL, P. V 24. Se împrăștie faima venirei lui. EMINESCU, N. 27.
- FÁIMĂ Renume, reputație. ♦ Veste, răsunet. .
- FÁIMĂ renume, reputație. (< lat. fama)
- FÁIMĂ ~e f. 1) Apreciere publică înaltă a unei persoane sau a unui lucru pentru calitățile deosebite; renume; slavă; reputație; popularitate. 2) Opinie publică (favorabilă sau defavorabilă); reputație. 3) rar Veste surprinzătoare; știre falsă; zvon. /<lat. fama
- faimă f. veste, renume: cu a gândirilor lui faimă EM. .
- *fáĭmă f., pl. e (lat. fâma , cu aĭ din defaĭm). Veste, renume: ĭ-a mers faĭma în lume.