Dicționar de sinonime
Sinonime aură
Cuvântul „aură” are următoarele sinonime:
aură ( substantiv )
- adiere, boare, vântuleț
- aureolă, nimb
- faimă, reputație
Alte sinonime:
- zefir
- bătaie de vânt
Sinonime Apropiate
- aureolă - aură, nimb, lumină, faimă, strălucire
- nimb - aureolă, aură, strălucire
- adiere - boare, pală, vântuleț, zefir, suflare
- boare - adiere, vântuleț, zefir
- prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
- suflare - adiere, boare, vântișor, vietate, ființă, om, lume, respirație, suflu
- suflu - suflare, adiere, boare, respirație, elan, avânt, pornire, entuziasm
- veste - știre, informație, noutate, faimă, renume, reputație
- vogă - modă, noutate, renume, faimă, prestigiu, reputație, trecere
- zefir - vântuleț, boare
- faimă - renume, glorie, celebritate, prestigiu, reputație, fală, veste, zvon, vorbe
- notorietate - renume, prestigiu, faimă, reputație, vază
- aureola - a nimba, a lumina, a strălumina, a înnobila
- celebritate - faimă, glorie, reputație, renume, prestigiu
- presă - teasc, tipar, ziare, tipărituri, publicistică, reputație, faimă, renume
Dex aură
- áură 1 Adiere. 2 Boare. 3 Aureolă (1). 4 Radiație energetică emanată de persoane cu o mare forță spirituală. 5 Atmosferă mistică. 6 Senzație de neliniște care prevestește apropierea unei crize de epilepsie.
- ÁURĂ 1. (; adesea ) Nimb, aureolă (1). 2. Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. – Din aura.
- ÁURĂ (; adesea ) Nimb, aureolă (1). Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. – Din aura.
- ÁURĂ (Rar) Nimb, aureolă (1). Lumina vie și moale a apusului era adunată pe spatele făpturii lui albe ca o aură. CAMIL PETRESCU, N. 93.
- ÁURĂ 1. Boare, adiere. 2. (Neobișnuit) Nimb, aureolă (1). 3. Stare premergătoare crizei, într-o boală, mai ales în epilepsie. – aura.
- ÁURĂ 1. Boare, adiere. 2. Nimb, aureolă (1). 3. Stare particulară care precedă o criză, de obicei în epilepsie. .
- ÁURĂ 1. aureolă (5). 2. stare particulară care precedă o criză de epilepsie. 3. fenomen biofizic dintr-un câmp de emisiune a unor radiații ale corpului, de natură luminoasă sau electromagnetică. (< lat., fr. aura)
- aură f. (poetic) adiere, zefir; cu dulci aure ce sbor BOL.
- ÁURĂ s. v. adiere, boare, zefir.
- ÁURĂ s. v. aureolă.