Dicționar de sinonime
Sinonime faună
Cuvântul „faună” are următoarele sinonime:
faună ( substantiv )
- animale
- regn
Alte sinonime:
- avifaună
- biotop
- entomofaună
- ihtiofaună
- macrofaună
- microfaună
- paleofaună
- regn animal
Sinonime Apropiate
- pronunțat - accentuat reliefat, subliniat, evidențiat, pregnant, proeminent
- furaj - nutreț, hrană (animale)
- îmbălsămat - parfumat, înmiresmat, impregnat, conservat, formolizat
- circ - căldare, cazan, zănoagă, spectacol (cu animale)
- cultiva - a lucra (pământul), a crește (plante / animale), a practica, a prefera (muzica), a se instrui, a citi, a se cizela, a se rafina, a se stila
- evocator - sugestiv, expresiv, evocativ, elocvent, pregnant, viu
- expresiv - evocator, plastic, pregnant, sugestiv, viu, pitoresc
- expresivitate - plasticitate, elocvență, sugestie, stil, pregnanță
- pigmenta - a colora, a impregna
- elocvență - oratorie, retorică, expresivitate, pregnanță, plasticitate
Dex faună
- faună 1 Totalitate a animalelor de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică 2 Grup uman tipic pentru un anumit loc.
- FÁUNĂ Totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. – Din faune.
- FÁUNĂ, faune, Totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. – Din faune.
- FÁUNĂ, faune, Totalitatea speciilor de animale dintr-o anumită regiune (țară, continent etc.) sau dintr-o anumită epocă geologică. Fauna Munților Carpați. Faună alpină. Faună marină. ▭ Peste trei sferturi din speciile de animale din fauna lacului Baical se întîlnesc numai aci și nicăieri în altă parte a lumii. BIOLOGIA 137. Fiecare continent sau zonă posedă o faună caracteristică. FAUNA R. P. R. VIIII 33. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mîlului primordial, se frămîntă într-o monstruoasă bucurie subt tremurul ploii de primăvară. SADOVEANU, N. F. 74. – Pronunțat: fa-u-.
- fáună s.f. 1 Totalitatea speciilor de animale dintr-o regiune, de pe glob, dintr-o epocă geologică etc. ◊ Faună freatică v. freatic. 2 Fig. (peior.) Grup uman tipic pentru un anumit loc. • sil. fa-u-. pl. -e. / <fr. faune.
- FÁUNĂ Totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică. .
- FÁUNĂ 1. totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. 2. grup de oameni care frecventează localuri de moravuri ușoare. (< fr. faune)