Dicționar de sinonime
Sinonime fizionomie
Cuvântul „fizionomie” are următoarele sinonime:
fizionomie ( substantiv )
- aer
- aspect
- chip
- expresie
- față
- figură
- înfățișare
- mină
- obraz
- boi
- săbaș
- schimă
- vedere
- mutră
- facies
- mască
- configurație
- oval
- profil
- conformație
- formă
- structură
- făptură
- alură
- exterior
- originalitate
- singularitate
- specificitate
Sinonime Apropiate
- mutră - chip, figură, față obraz, înfățișare, aer, fizionomie
- configurație - aspect, formă, înfățișare, contur, profil, structură
- aspect - înfățișare, configurație, chip, ipostază, față, imagine, ținută, fason
- făptură - ființă, creatură, vietate, viețuitoare, trup, statură, înfățișare, aspect, conformație
- conformație - formă, aspect, alcătuire, structură, profil, factură
- aer - atmosferă, văzduh, cer, expresie, față, mină, figură, fizionomie
- mimică - fizionomie, expresie, chip, înfățișare, mină
- relief - configurație, conformație, contur, formă
- obraz - față, figură, fizionomie, persoană, ins, individ, personaj, cinste, reputație
- expresie - exprimare, expunere, formulare, vorbire, cuvânt, vorbă, înfățișare, aspect, obraz
- facies - fizionomie, față, înfățișare
- alură - înfățișare, aspect, aer
- configura - a contura, a profila, a structura
- constituție - conformație, structură, factură, formație, legea legilor
- factură - alcătuire, constituție, structură, fel, conformație, natură, gen, chitanță, document
Dex fizionomie
- fizionomie 1 Totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară chip (21), față (66), figură (1). 2 Joc de ~ Mimică. 3 Ansamblul caracteristicilor distinctive care particularizează un lucru, un loc, o epocă
- FIZIONOMÍE, fizionomii, 1. Totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară; chip. ◊ Joc de fizionomie = mimică. 2. Caracter distinctiv, înfățișare particulară (a unei epoci, a unei colectivități umane etc.). – Din physionomie.
- FIZIONOMÍE, fizionomii, 1. Totalitatea trăsăturilor feței cuiva și expresia pe care o creează; chip. Cercetează fizionomiile celor trei, bănuitor. CAMIL PETRESCU, O. I 292. Are... fizionomia obișnuită, am zice clasică, a micului burghez din mahala. IBRĂILEANU, S. 43. ◊ Joc de fizionomie = figură mobilă, mobilitate a figurii. Marin are numai joc de fizionomie. CAMIL PETRESCU, T. II 26. ♦ Figură, personaj. Ochii mititei și scînteietori și mustața sa neagră ca pana corbului și dreaptă ca părul ariciului zburlit... făcea din d. B. o fizionomie neuitată. RUSSO, O. 48. 2. Caracter distinctiv, înfățișare particulară (a unei epoci, a unei colectivități umane etc.). La întîmplările mari se arată fizionomia popoarelor. RUSSO, O. 45. – Pronunțat: -zi-o-.
- FIZIONOMÍE 1. Expresie particulară a trăsăturilor feței cuiva; chip, figură. 2. Structură, înfățișare caracteristică (a unei epoci, a unei colectivități de oameni etc.). .