Sinonime frontal

Cuvântul „frontal” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fățiș - deschis, franc, pe față, direct, netăinuit, sincer, loial, ostentativ, dinadins
• perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
• prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
• răzgâia - a alinta, a răsfăța, a cocoloși
• recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
• savoare - suculenți, gust ales, deliciu, desfătare, farmec
• soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
• spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
• șefie - conducere, direcție, comandă
• vizavi - peste drum, în față
• zonă - regiune, sector, suprafață, domeniu, spațiu, porțiune
• fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
• fatidic - funest, fatal
• farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
• fecioară - fată, virgină, castă, imaculată

Dex frontal

• frontal, ~ă 1 a Care ține de regiunea frunții. 2 Os al craniului care formează fruntea și o parte din orbite. 3 (Rar) Parte proeminentă a unui obiect. 4 a Din față. 5 În față. 6 a Abataj ~ Abataj al minereului făcut pe un front (14) foarte lung în direcția filonului. 7 a Locul unde se execută un abataj frontal (6). 8 a Referitor la front (18). 9 a Plan ~ Plan paralel cu planul vertical de referință pe care se proiectează un solid. 10-11 , a (; dreaptă ~ă) (Dreaptă) paralelă cu planul vertical de referință.
• FRONTÁL, -Ă, frontali, -e, , 1. Care ține de regiunea frunții. ♦ (Substantivat, ; rar) Parte proeminentă a unui obiect. 2. Din față, așezat în față. ◊ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului; locul unde se execută o astfel de operație. 3. Referitor la front (6). 4. Os al craniului care formează fruntea și o parte din orbite. – Din frontal.
• FRONTÁL, -Ă, frontali, -e, 1. Care ține de regiunea frunții. Leziune frontală. Os frontal. ♦ (Substantivat, ; rar) Parte proeminentă a unui obiect. Goneau nebunește, izbind deseori cu picioarele dinapoi în frontalul bombat al săniei. REBREANU, R. I 216. 2. Din față, așezat în față. Atac frontal de infanterie. ◊ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung, în direcția filonului; locul unde se execută o astfel de operație. Abatajul lui Trifan este un abataj frontal și se anunță prin uruitul de rîșniță uriașă al crațărului. BOGZA, V. J. 110.

Sinonimul cuvântului frontal

Testează-te!