Sinonime glumeț

Cuvântul „glumeț” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
• hazliu - vesel, spiritual, glumeț, șugubăț, amuzant, hazos, mucalit, comic
• ghiduș - mucalit, poznaș, glumeț
• poznaș - glumeț, hâtru, ștrengar, ghiduș, nebunatic
• caraghios - comic, hazliu, glumeț, burlesc, buf, ridicol, neserios, de râs, rizibil
• spiritual - mental, intelectual, duhovnicesc, deștept, ager, penetrant, isteț, fin, glumeț
• umoristic - hazliu, spiritual, amuzant, mușcător
• hâtru - glumeț, hazos
• amuzant - distractiv, vesel, hazliu, nostim, comic, ilar
• comic - hazliu, vesel, nostim, caraghios, rizibil, ridicol, burlesc, comediant, actor
• hazos - hazliu, glumeț
• poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
• psihologic - psihic, sufletesc, spiritual
• psihologie - spiritualitate, mentalitate, psihic
• religios - bisericesc, duhovnicesc, spiritual, evlavios, cuvios, pios, credincios

Dex glumeț

• glumeț, ~eață 1 a ( oameni) Care face multe glume. 2 a ( oameni) Căruia îi place să glumească. 3 a ( manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume ) Care provoacă râsul hazliu. 4 a Plin de voie bună. 5 a Care provoacă voia bună. 6-7 , a Nebun.
• GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaș, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din glumec.
• GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, 1. Care provoacă rîsul, plin de haz, de duh; hazliu. Grigore vorbea despre nevastă-sa pe un ton glumeț. REBREANU, R. I 58. Nu zîmbea... la poveștile bătrîne și glumețe ale ostașilor. EMINESCU, N. 3. ◊ (Adverbial) Vasca vorbea fără grijă și glumeț ca totdeauna. SADOVEANU, O. VII 36. ♦ Vesel, vioi. Una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngînă cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce. ODOBESCU, S. III 96. 2. (Despre oameni) Care face multe glume, care glumește des, căruia îi place să glumească; vesel, poznaș, șugubăț. De glumeț, glumeț era moș Nichifor, nu-i vorbă. CREANGĂ, P. 111.
• GLUMÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) Care spune sau face glume; bun de glume. /<bulg. glumec
• glumeț a. și m. care face să râză. .
• gluméț, -eáță s. și adj., pl. ețĭ, ețe (vsl. glumĭcĭ, bg. glumec). Care glumește, te face să rîzĭ: om glumeț, lume glumeață. Neserios, farsor: acest om e un glumeț.

Antonime glumeț

• Glumeț ≠ serios

Sinonimul cuvântului glumeț

Testează-te!