Dicționar de sinonime

Sinonime găunos

Cuvântul „găunos” are următoarele sinonime:

găunos ( adjectiv )
  1. scorburos, scobit, deșert
  2. gol, sec, spart
Alte sinonime:
  • cariat
  • bortos
  • boșturos
  • budugănios
  • buștihos
  • buturos
  • corobăios
  • corobănos
  • scorboroșit
  • scrobos
  • stupos
  • găurit
  • stricat
  • nevaloros


Sinonime Apropiate

  • cavitate - adâncitură, gaură, scobitură, spărtură
  • răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
  • schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
  • scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
  • sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
  • scorbură - cavitate, scobitură, adâncitură
  • secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
  • steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
  • sterilitate - incapacitate, deșert, ariditate
  • turna - a vărsa, a deșerta, a realiza, a croi, a compune, a potrivi, a pârî, a denunța, a reclama
  • vacuitate - vid, vacuum, deșert
  • vacuum - vacuitate, vid, deșert
  • văgăună - adâncitură, râpă, scobitură
  • zadarnic - inutil, nefolositor, ineficace, inoperant, deșert, superfluu, van, oțios, steril
  • zădărnicie - deșertăciune, inutilitate, sterilitate, superfluență

Dex găunos

  • găunos, ~oa 1 ( copaci sau trunchiuri de copaci) Care este gol pe dinăuntru scorburos. 2 ( nuci) Care este fără miez sec. 3 ( dinți, măsele; ) Cariat (într-un stadiu avansat). 4 ( acțiuni ale oamenilor; ) Care este lipsit de conținut. 5 (; oameni) Lipsit de caracter.
  • GĂUNÓS, -OÁSĂ, găunoși, -oase, (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Care este găurit, gol, mâncat pe dinăuntru; scorburos. ♦ (Despre nuci) Care este fără miez; sec. ♦ (; despre dinți, măsele) Cariat (într-un stadiu avansat). ♦ (Despre acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care este lipsit de conținut, de temei. – Găună ( „gaură mică” < ) + -os.
  • GĂUNÓS, -OÁSĂ, găunoși, -oase, (Despre copaci) Scorburos; (despre nuci) fără miez, sec; (despre măsele) găurit. Un stejar găunos răsună ca un hîrb. GÎRLEANU, L. 14. Un stejeariu foarte înalt și găunos. ȚICHINDEAL, F. 128. ♦ (Substantivat, rar) Dinte sau măsea găurită. Înverzi de minie. – Cum să fac? scrîșni el, arătîndu-și găunoșii. SADOVEANU, M. C. 132. – Pronunțat: gă-u-.
  • GĂUNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre arbori) Care are (multe) găuri pe dinăuntru; cu (multe) găuri pe dinăuntru; boșturos; scorburos. 2) (despre dinți) Care este găurit de carie; cariat. 3) (despre nuci) Care este fără miez; sec. 4) (despre manifestări ale oamenilor) Care este lipsit de probe sigure. /reg. găun + suf. ~os
  • găunos a. 1. găurit pe dinăuntru; 2. lipsit de miez: arbore, măr găunos. .


Antonime găunos

  • Găunos ≠ plin, sănătos


Sinonimul cuvântului găunos

Sinonimul cuvântului găunos


Testează-te!