Dicționar de sinonime
Sinonime hâzi
Cuvântul „hâzi” are următoarele sinonime:
hâzi ( verb )
- deforma
- desfigura
- poci
- schimonosi
- sluți
- strâmba
- urâți
- a deforma
- a desfigura
- a deveni hâd
- a poci
- a schimonosi
- a sluți
- a strâmba
- a urâți
Sinonime Apropiate
- schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
- sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
- desfigura - a sluți, a deforma, a poci, a schimonosi
- deforma - a desfigura, a denatura, a modifica, a strica, a altera, a sluți, a urâți, a poci, a minți
- stâlci - a deforma, a poci, a schimonosi, a denatura, a strivi, a zdrobi, a schilodi
- stâlcit - deformat, pocit, schimonosit, schilodit
- strâmba - a curba, a deforma, a se schimonosi, a face grimase, a se fandosi, a face mofturi
- schimonoseală - grimasă, strâmbătură, desfigurare, maimuțăreală
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- hidos - dezgustător, urât, monstruos, groaznic, oribil, hâd, slut, pocit, desfigurat
- mutila - a schilodi, a sluți, a estropia, a ciungi, a desfigura
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- răstălmăci - a deforma, a mistifica, a diforma, a contraface
- relief - configurație, conformație, contur, formă
- schimă - grimasă, strâmbătură
Dex hâzi
- hâzi 1-2 (Pop) A deveni hâd (1,3). 3 A murdări.
- HÂZÍ, hâzesc, IV. A deveni hâd. – Din hâd.
- hâd, hâdă 1 a Foarte urât. 2-3 , a (În mod) dezgustător.
- HÂD, -Ă, hâzi, -de, Foarte urât, slut. – hyd.
- HÂD, -Ă, hâzi, -de, Foarte urât, slut. – hyd.
- HÎD, -Ă, hîzi, -de, Foarte urît, slut. Era o hîdă făptură, cu picioarele scurte și cu brațele lungi, cu fruntea teșită și cu ochi galbeni. C. PETRESCU, R. DR. 51. S-a ivit pe-o buturugă O cumplită arătare... Dar nu-i nime să-i zărească Trupul hîd și deșirat. TOPÎRCEANU, S. A. 24. ◊ o presă imorală și hîdă la exces. ARGHEZI, P. T. 72. ◊ (Adverbial) Foarte frumos își închipuia el toate acestea, dară tare hîd au aflat! SBIERA, P. 110. Scărpinîndu-se în capul lățos și cornut, începu a rîde hîd și strîmbîndu-se. EMINESCU, N. 56. ◊ (Substantivat) Spune-mi, bade-adevărat, Pentru cine m-ai lăsat?... Pentru iarba de cărare, Pentru hîda de pe vale! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254.
- HÎZÍ, hîzesc, IV. (Popular) A deveni hîd, a se sluți, a se urîți. M-am spăriet singură de mine, atîta am îmbătrînit și m-am hîzit. CONTEMPORANUL, VIII 102.
- HÂD hâdă (hâzi, hâde) Care provoacă repulsie prin caracterul său; foarte urât; hidos; dezgustător; scârbos. Om ~. /cf. ucr. hyd
- hâd a. hidos: de hâdă ce-i (baba), o latră câinii. .
- hîd, -ă adj. (rus. hud și hudóĭ, slab, uzat, d. vsl. hudŭ, mic păcătos, ordinar). Mold. Trans. Ban. Grozav de urît: om hîd. V. hidos.