Dicționar de sinonime

Sinonime hanță

Cuvântul „hanță” are următoarele sinonime:

hanță ( substantiv )

Sinonime Apropiate

îmbrăcăminte - haină, strai, veșmânt, garderobă, port, costum, vestimentație, ținută, înveliș
haină - îmbrăcăminte, veșmânt, strai, veston, surtuc, sacou
veșmânt - haină, îmbrăcăminte
flecar - limbut, palavragiu, guraliv, gură-spartă
îmbrăca - a echipa, a înveșmânta, a-și pune haina, a înveli, a acoperi, a capitona, a tapisa
costum - haină, îmbrăcăminte, port
promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
relief - configurație, conformație, contur, formă
sacou - vestă, haină, surtuc
schimonoseală - grimasă, strâmbătură, desfigurare, maimuțăreală
schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
scorie - țunder, zgură
securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
sfeștanie - sfințire, târnosire, inaugurare
slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat

hanță1 (Olt) 1 Gură. 2 Bun de ~ Guraliv. 3 Voce. 4 Lătrat. 5 Palavragiu.
hanță3 harță
hanță2 Zdreanță.
HÁNȚĂ, hanțe, 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat, zdrențuit, de proastă calitate. 2. Gură (care vorbește mult și fără rost). ◊ Bun de hanță = flecar, vorbăreț, guraliv. – banca „mârțoagă”.
HÁNȚĂ1, hanțe, (Regional, depreciativ) Obiect de îmbrăcăminte, haină. Se culcau îmbrăcați și se acopereau cu vreo hanță mai groasă. PAS, L. I 76. Uite cum umblu, de n-am și eu o hanță pe mine. CAMIL PETRESCU, T. II 76.
HÁNȚĂ2, hanțe, Gură (considerată ca organ al vorbirii); gură care vorbește mult și fără rost; gură spartă, fleancă, clanță. ◊ Bun de hanță = flecar, guraliv.
hanță f. sdreanță. .
hánță f., pl. e (cp. cu sas. hânts, vită saŭ persoană lălîĭe, de unde și rut. gánca, pron. hánța, vită. Cp. și cu ung. hanc, zburdălnicie. Dac. 3, 708). Munt. Trans. Haĭnă proastă, fleandură. Fig. Fleoarță, femeĭe depravată (V. tarbă). – În Tut. și foanță, buleandră.
HÁNȚĂ s. v. gură, haină, îmbrăcăminte, strai, veșmânt.
hanță GURĂ. HAINĂ. ÎMBRĂCĂMINTE. STRAI. VEȘMÎNT.

Sinonimul cuvântului hanță