Dicționar de sinonime
Sinonime hrănitor
Cuvântul „hrănitor” are următoarele sinonime:
hrănitor ( adjectiv )
- nutritiv
- consistent
- sățios
- suculent
Alte sinonime:
- feculent
- substanțial
- mistuitor
- nutritor
- săturăcios
- săturător
Sinonime Apropiate
- consistent - dens, solid, compact, vârtos, hrănitor, sățios, nutritiv, suculent
- savoare - suculenți, gust ales, deliciu, desfătare, farmec
- vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
- zemos - mustos, suculent
- fărâmicios - sfărâmicios, granulos, inconsistent, fragii
- friabil - fragil, casant, sfărâmicios, inconsistent
- gustos - delicios, plăcut, atrăgător, apetisant, savuros, suculent, picant
- hămesit - lihnit, înfometat, flămând, lacom, nesățios
- legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
- mustos - suculent, zemos
- comestibil - hrănitor, mâncabil, consumabil
- dens - compact, îndesat, vârtos, consistent, tare, solid, adânc, greu, de nepătruns
- moale - fraged, puhav, inconsistent, flasc, catifelat, mătăsos, neted, bleg, indolent
- indurație - întărire, durificare, consistență, bătătură
Dex hrănitor
- hrănitor, ~oare 1-2 , a (Persoană) care alimentează. 3-4 , a (Persoană) care suportă cheltuielile de întreținere. 5-6 , a (Persoană) care asigură cuiva existența. 7-8 , a (Persoană) care crește copii. 9-10 , a (Persoană) care alimentează animale. 12 , a (Persoană) care deține animale. 13-14 , a (Persoană) care găsește surse de venit pentru asigurarea existenței sale și a altora. 15 a ( alimente) Care satură. 16 a ( alimente) Care îngrașă. 17 a ( alimente) Care conține toate principiile nutritive. 18 a (; alimente) De bună calitate.
- HRĂNITÓR, -OÁRE, hrănitori, -oare, Care hrănește bine; nutritiv. – Hrăni + -tor.
- HRĂNITÓR, -OÁRE, hrănitori, -oare, Care hrănește, care nutrește; nutritor, nutritiv. Laptele e un aliment hrănitor. ◊ (Poetic) Acuma cîmpul toamnei, ieșit din amorțeală, Trimite lungi ghirlande de aur hrănitor. DRAGOMIR, P. 59.
- HRĂNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care hrănește; cu proprietatea de a hrăni; nutritiv. Substanță ~oare. /a hrăni + suf. ~tor
- hrănitor a. și m. care hrănește.
- HRĂNITÓR adj. consistent, nutritiv, sățios, suculent, (livr.) feculent, (astăzi rar) substanțial, (înv.) mistuitor, nutritor, săturăcios, săturător. (Alimente, substanțe ~oare.)
- HRĂNITOR consistent, nutritiv, sățios, suculent, feculent, (astăzi rar) substanțial, mistuitor, nutritor, săturăcios, săturător. (Alimente, substanțe ~.)
Sinonimul cuvântului hrănitor