Sinonime iscoditor

Cuvântul „iscoditor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cercetător - iscoditor, atent, scotocitor, om de știință, erudit
• inspector - controlor, revizor, verificator, cercetător

Dex iscoditor

• iscoditor, ~oare 1 a Care caută să obțină ceva. 2-3 , a (Persoană) care caută să înțeleagă, să afle, să observe cu de-amănuntul. 4-5 a, (Care este) bănuitor. 6-7 , a (Persoană) care pune întrebări insistente (pentru a se informa sau) căutând să descopere un secret iscodaci (1-2). 8-9 , a (Persoană) care inventează născocitor, iscodaci (3-4). 10-11 , a (Într-un mod) curios. 12 a Care răspândește minciuni.
• ISCODITÓR, -OÁRE, iscoditori, -oare, 1. Care caută să pătrundă cu mintea, să afle, să observe cu de-amănuntul; care spionează. ♦ (Adverbial) Bănuitor. 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, care caută să descoasă pe cineva. 3. Care inventează; născocitor. – Iscodi + -tor.
• ISCODITÓR, -OÁRE, iscoditori, -oare, Care caută să pătrundă cu mintea, să afle, să observe cu de-amănuntul; dornic de a ști. Ochii furierului și ai lui Isidor Abramovici s-au întîlnit iarăși, iscoditori și înfrigurați. SAHIA, N. 72. Ochii negri, ce-i sclipeau în cap umezi, șireți și iscoditori. VLAHUȚĂ, O. A. 111. La tot pasul, colinda noastră iscoditoare se oprește, cu o plăcută și cuvioasă mirare, dinaintea acelor... falnice amintiri. ODOBESCU, S. A. 236. ♦ (Adverbial) Cu bănuială, bănuitor. Zise privindu-l iscoditor pe fiul său: O plecat But din sat. DUMITRIU, N. 173. ♦ Care se pricepe să descoasă pe cineva, să scoată, să afle totul de la cineva. Babele – cîtu-s ele de-a dracului, de prefăcute și iscoditoare – tot nu l-au putut face să se însoare. CREANGĂ, P. 142.

Sinonimul cuvântului iscoditor

Testează-te!