Dicționar de sinonime

Sinonime juvete

Cuvântul „juvete” are următoarele sinonime:

juvete ( substantiv )
  • baboi
  • babușcă
  • fâță
  • oltean


Sinonime Apropiate

  • fată - babușcă, baboi, pește mic, muierușcă, muiere, damă
  • perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
  • prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
  • răzgâia - a alinta, a răsfăța, a cocoloși
  • savoare - suculenți, gust ales, deliciu, desfătare, farmec
  • soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
  • spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
  • vizavi - peste drum, în față
  • zonă - regiune, sector, suprafață, domeniu, spațiu, porțiune
  • fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
  • fatidic - funest, fatal
  • farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
  • fecioară - fată, virgină, castă, imaculată
  • fetișcană - adolescentă, tânără, puștancă, fată
  • fiică - fată, copilă

Dex juvete

  • juvete 1 Pește mărunt din orice fel de specie. 2 Soldat începător fără grad. 3 Oltean.
  • JUVÉTE, juveți, Nume generic dat peștilor mărunți. ♦ Epitet dat oltenilor. –
  • JUVÉTE, juveți, Pește mărunt, de orice specie. De primăvara pînă toamna tîrziu, cu tîrbocul, pe malul bălții, prinde juveți și cu asta se hrănește. STANCU, D. 314. Toată apa că-mi vîna. Ziua și noaptea tot da, Nici juvete nu prindea. PĂSCULESCU, L. P. 176.
  • juvéte, juveți, A șaptea literă din alfabetul chirilic românesc: Ж ж (echivalentă a literei j). ♦ nume dat valetului la jocul de cărți. Din живете
  • juvăț 1 Laț la capătul unei funii arcan, șfâc. 2 (, la hamurile calului) Val al ștreangului. 3 Ștreang. 4 A-i pune cuiva ~l de gât A prinde pe cineva pe care îl acuzi. 5 A forța pe cineva să facă ceva.
  • JUVẮȚ, juvețe, Laț la capătul unei funii; ștreang. – Din žyvec.
  • JUVẮȚ, juvețe și juvățuri, Laț la capătul unei funii, pentru a prinde un animal sau pentru a spînzura pe cineva; ștreang. Ține calul de juvăț.Duma puse juvățul în gîtul moșneagului. CAMILAR, N. I 206. Apropiindu-se de laturi, amîndoi frații zvîrliră juvățurile. Calul tînărului cu coif de argint fu smucit îndărăt și căzu. SADOVEANU, F. J. 192. Și s-aude că acuma s-a așezat putere mare la domnie, de-i sparge pe cei ce săvîrșesc blăstămății; ș-or pieri și bieții noștri feciori în furci, cu juvăț de gît. id. N. P. 376.


Sinonimul cuvântului juvete

Sinonimul cuvântului juvete


Testează-te!