Dicționar de sinonime
Sinonime juxtapunere
Cuvântul „juxtapunere” are următoarele sinonime:
juxtapunere ( substantiv )
- alăturare
- juxtapoziție
- parataxă
Sinonime Apropiate
- vecinătate - apropiere, alăturare, iobăgie
- adeziune - alăturare, însoțire, solidarizare, fraternizare, consens
- atașament - alăturare, legătură, simpatie, afecțiune
- comparație - alăturare, paralelism, asemănare, confruntare
Dex juxtapunere
- juxtapunere 1 Alăturare. 2 Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele alcătuitoare ale unei propoziții sau fraze, care constă în simpla lor alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură.
- JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, Acțiunea de a juxtapune și rezultatul ei; alăturare, juxtapoziție. ♦ Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele alcătuitoare ale unei propoziții sau fraze, care constă în simpla lor alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură; parataxă. – juxtapune.
- JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, Acțiunea de a juxtapune și rezultatul ei; alăturare. ♦ Alăturare, fără ajutorul vreunei conjuncții, a două propoziții care se află, în ceea ce privește sensul, într-un raport de coordonare sau de subordonare.
- JUXTAPÚNERE Acțiunea de a juxtapune; alăturare; juxtapoziție. ♦ Alăturare a două propoziții fără a le lega printr-o conjuncție; parataxă. .
- JUXTAPÚNERE acțiunea de a juxtapune; juxtapoziție. ◊ alăturare a două cuvinte, propoziții sau fraze fără a le lega printr-o conjuncție; parataxă. (< juxtapune)
- JUXTAPÚNERE ~i f. lingv. Procedeu de legătură între propoziții independente sintactic (dar corelate semantic), constând în simpla lor alăturare, fără conjuncție; parataxă. /v. a juxtapune
- juxtapunere f. alăturare: cristalele se formează prin juxtapunerea moleculelor analoge.
- juxtapune 1 A alătura mai multe obiecte. 2-3 A (se) îmbina prin juxtapunere (2).