Sinonime lăbărțare

Cuvântul „lăbărțare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• promontoriu - prelungire, întindere (în mare)
• spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
• vastitate - imensitate, întindere, amplitudine, amploare
• larg - întindere, cuprins, lărgime
• lungime - extindere, mărime, extensiune, durată, întindere, distanță, măsură
• mărime - întindere, dimensiune, măsură, calibru, volum, cantitate, înălțime, statură, talie
• ambitus - diapazon, întindere, registru
• amploare - întindere, mărire, dezvoltare, volum, dilatare, expansiune, amplitudine
• anvergură - întindere, lărgime, spațiu
• areal - arie, întindere, suprafață
• dimensiune - mărime, întindere, calibru, gabarit, volum
• expansiune - extindere, extensiune, creștere, dezvoltare, amplificare, augmentare, mărire, lărgire, sporire
• cadru - ramă, pervaz, toc, canat, întindere, spațiu, teren, domeniu, peisaj
• cuprins - întindere, spațiu, teritoriu, suprafață, loc, ținut, regiune, conținut, corp
• dezvoltare - creștere, amplificare, mărire, extindere, lărgire, evoluție, progres, desfășurare, emanare

Dex lăbărțare

• lăbărțare 1 Lărgire exagerată. 2 Deformare. 3 Umflare. 4 Întindere neregulată a unui convoi, grup 5 Întindere neplăcută a cuiva. 6 Îngâmfare. 7 Libertate.
• LĂBĂRȚÁRE, lăbărțări, Faptul de a se lăbărța; lărgire (excesivă). – lăbărța.
• LĂBĂRȚÁRE, lăbărțări, Faptul de a se lăbărța; lărgire, umflare.
• lăbărța 1-2 A (se) lărgi în mod exagerat. 3-4 A (se) deforma. 5-6 A (se) umfla, făcând să atârne. 7-8 ( convoaie, grupuri ) A (se) întinde neregulat. 9 (; oameni) A se întinde în mod neplăcut. 10 A se îngâmfa.
• lăbârța lăbărța
• LĂBĂRȚÁ, lăbărțez, I. (Adesea ) A se lărgi excesiv, a se deforma; a se întinde în lături. –
• LĂBĂRȚÁ, lăbărțez, I. A se lărgi, a se desface, a se întinde neregulat, a se deforma. Haina s-a lăbărțat. ▭ Detașamentele s-au lăbărțat... soldații nu mai păstrau rîndul. PAS, Z. III 54. ◊ Consfătuirea se înmuia și se lăbărța. REBREANU, R. I 135. ◊ Orașul își lăbărța sub deal deșirările lui de uliți. MACEDONSKI, O. III 48. Atunci nucul se-ntristează, Ramurile-și crăcănează, Spre pămînt le lăbărțează. ȘEZ. VII 44.
• A SE LĂBĂRȚÁ mă ~éz intranz. pop. A crește excesiv în dimensiuni (mai ales în lățime), pierzând forma; a se lăți. /Orig. nec.
• lăbărțéz v. tr. (cp. cu bălțesc). Fam. Lărgesc, diformez: a lăbărța niște ghete. V. refl. Ghete lăbărțate. Gură lăbărțată, gură mare cu buze dezbălăzate.
• LĂBĂRȚÁRE s. v. întindere.

Sinonimul cuvântului lăbărțare

Testează-te!