Dicționar de sinonime
Sinonime lemnar
Cuvântul „lemnar” are următoarele sinonime:
lemnar ( substantiv )
- tâmplar
- dulgher
Alte sinonime:
- butuc
- tăietor
- trunchi
- teslar
- cioplitor
- bărdaș
- mauăr
Sinonime Apropiate
- lemnărie - cherestea, tâmplărie, dulgherie, teslărie
- dulgher - tâmplar
- fapt - întâmplare, eveniment, caz, acțiune, act, faptă, vrajă, farmec, magie
- halima - pățanie, întâmplare, istorie
- hazard - întâmplare, soartă, destin, loterie
- incident - întâmplare, eveniment, episod, peripeție, aventură, conflict, ciocnire, disensiune, obiecție
- jitie - pățanie, întâmplare, istorie
- nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
- cherestea - lemnărie
- episod - întâmplare, peripeție, fapt, incident, fragment, parte, scenă
- eventualitate - posibilitate, probabilitate, împrejurare, caz, întâmplare
- caz - întâmplare, împrejurare, circumstanță, eveniment, ipostază, situație, fapt, context
- chestiune - problemă, subiect, temă, treabă, poveste, eveniment, întâmplare, socoteală, lucru
- eveniment - întâmplare, incident, aventură, caz, fapt, episod, peripeție
- scenă - estradă, podium, acțiune, episod, caz, întâmplare, teatru, dramaturgie, act
Dex lemnar
- lemnar 1 Meseriaș care se ocupă cu prelucrarea lemnului (7) dulgher, tâmplar, bărdaș, stoler. 2 Lucrător care taie lemne (7) în pădure pădurar. 3 Negustor de lemne pentru foc. 4 Butuc cu care se taie sau se despică lemnele pentru foc tăietor, trunchi, tăiuș. 5 Loc din curtea țărănească unde se taie lemnele de foc. 6 Magazin unde se țin lemnele (7). 7 Daltă cu care se scobește în lemn. 8 (; ; ) Ploșniță (Pentaloma beccarum).
- LEMNÁR, (1) lemnari, (2, 3) lemnare, 1. Muncitor, meseriaș care se ocupă cu prelucrarea lemnului; dulgher, tâmplar, bărdaș. 2. Butuc pe care se așază lemnele pentru a fi despicate. 3. Daltă cu care se scobește în lemn. – Lemn + -ar.
- LEMNÁR1, lemnari, Muncitor, meseriaș care se ocupă cu prelucrarea lemnului. dulgher, tîmplar. Priveam cele grămădite în șura-i largă... tejgheaua, cobîla și toate cele trebuitoare lemnarului. SADOVEANU, O. VI 351. Lemnarul pe care-l arvonisem... a făcut bine ușa? DUNĂREANU, CH. 111. Fiindcă era lemnar, singur s-a apucat să lucreze la corabie. ȘEZ. III 105.
- LEMNÁR2, lemnare, 1. Butuc pe care se așază lemnele pentru a fi crăpate; loc din ogradă unde se taie lemnele. Toporu-mplîntat în lemnar. ȘEZ. VIII 96. 2. Daltă cu care se scobește în lemn.
- LEMNÁR ~i m. Muncitor specializat în confecționarea obiectelor din lemn; dulgher; tâmplar. /lemn + suf. ~ar
- lemnar m. 1. cel ce știe lucra din lemn; 2. vânzător sau tăietor de lemne. .