Dicționar de sinonime

Sinonime locuire

Cuvântul „locuire” are următoarele sinonime:

locuire ( substantiv )
  • domiciliere
  • ședere


Sinonime Apropiate

  • subrogare - schimbare, înlocuire (de persoană)
  • compensație - reparație, despăgubire, dezdăunare, compensare, înlocuire
  • schimb - înlocuire, schimbare, tură, tur, șut, rufărie, primeneli

Dex locuire

  • locuire 1 Stabilire cu locuința (1) într-un anumit loc domiciliere, ședere. 2 Domiciliu. 3 Poposire a cuiva într-un anumit loc. 4 Conviețuire. 5 Regiune sau zonă unde se află cineva.
  • LOCUÍRE Faptul de a locui undeva. – locui.
  • LOCUÍRE Faptul de a locui undeva. Atunci ne mutară în casele de sus, dîndu-ne spre locuire o sală mare. BOLINTINEANU, O. 263.
  • locui 1 A-și avea domiciliul undeva. 2 A trăi undeva a sta, a ședea, a sălășlui. 3 (; păsări, animale, insecte) A-și avea cuibul, vizuina undeva. 4 (De obicei urmat de determinări temporale) A rămâne undeva sau la cineva o vreme a se opri, a poposi, a mânea. 5 A continua să existe (în conștiința oamenilor) a dăinui, a dura, a persista, a sta. 6 A se afla undeva sau la cineva a exista, a trăi, a viețui. 7 (; organe ale corpului omenesc) A se afla. 8 (; afecțiuni) A fi localizat. 9 A-și petrece viața într-un anumit fel a trăi. 10 A conviețui. 11 A trăi în concubinaj a se ține. 12 A ocupa un loc pentru a se stabili a popula. 13 A fi răspândit într-o anumită regiune a popula. 14 (; oameni, populații ) A așeza într-un loc a coloniza, a stabili.
  • lucui locui
  • LOCUÍ, locuiesc, IV. 1. A-și avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuința undeva; a sta, a ședea undeva, a domicilia. 2. A așeza pe cineva într-un loc; a stabili, a coloniza. – Din lakni (după loc).


Sinonimul cuvântului locuire

Sinonimul cuvântului locuire


Testează-te!