Dicționar de sinonime

Sinonime măgură

Cuvântul „măgură” are următoarele sinonime:

măgură ( substantiv )
  • movilă
  • tumul
  • grui
  • glămeie


Sinonime Apropiate

  • zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
  • zgomotos - gălăgios, tumultuos, turbulent, agitat
  • grămadă - vraf, maldăr, morman, movilă, aglomerare, teanc, purcoi, strânsură, mulțime
  • macara - cran, vârtej, gruie, muflă, bobină, mosor
  • morman - grămadă, îngrămădire, masă, movilă, maldăr, strânsuri, troian
  • agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
  • clocot - fierbere, clocotire, fiertură, agitație, tumult, zbucium, freamăt, tălăzuire, vuiet
  • colină - colnic, delușor, dâlmă, grui
  • debordant - copleșitor, năvalnic, nestăvilit, tumultuos, dezlănțuit, nestăpânit
  • gorgan - deal, movilă, dâmb
  • dună - coamă, dâmb, movilă, colnic
  • deal - movilă, colină, colnic, dâmb, dâlmă, mamelon, gâlmă, holm, gorgan
  • găvan - scobitură, adâncitură, cavitate, gaură, strachină, blid, borcan, chisea, delușor
  • hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam

Dex măgură

  • măgură 1 Munte mai mic sau deal înalt, izolat în șes, având culmea ușor ondulată și de obicei împădurit. 2 Deal nu prea înalt și rotund. 3 Ridicătură mai mică decât dealul colină. 4 Vârf de munte sau de deal bine împădurit. 5 Loc înalt pe care se poate cultiva vie. 6 Pădure situată pe un loc înal). 7 Movilă. 8 Movilă de 3-5 m ridicată de oameni în preajma fântânilor, a drumurilor. 9 Tumul funerar. 10 (; ~ împietrată, ~ cu piatră) Semn de hotar între două proprietăți. 11 Negură.
  • MẮGURĂ, măguri, Deal mare izolat (tăiat de ape); munte. ♦ Movilă. ♦ Pădure (situată pe un loc înalt). – magulë.
  • MẮGURĂ, măguri, Deal, munte mic, izolat; movilă. Amurgul palid a-nceput să scadă... Se ivesc departe măguri de hotar. TOPÎRCEANU, B. 13. Pale de umbră se lățesc pe măguri, VLAHUȚĂ, O. A. 418. Peste vîrful munților, Prin ceața măgurilor. CREANGĂ, P. 220. – și: (învechit) măgure (ODOBESCU, S. II 141). – Variantă: mắgulă, măgule (ODOBESCU, S. II 141),
  • MẮGURĂ ~i f. 1) Deal mare și izolat (de obicei împădurit). 2) Ridicătură de pământ din regiunile de câmpie sau de podișuri, mai mică decât dealul; movilă. /cf. alb. magullë
  • Măgură f. pisc al Carpaților de 17Z2 metri.
  • măgură f. 1. înălțătură de pământ: (3-5 m.), în preajma ruinilor sau a drumurilor vechi, mai adesea morminte sau tumuli funerari; 2. colină. .


Sinonimul cuvântului măgură

Sinonimul cuvântului măgură


Testează-te!