Sinonime mărit

Cuvântul „mărit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• celebru - renumit, ilustru, faimos, reputat, vestit, arhicunoscut
• aristocrat - nobil, gentilom, ilustru, distins, ales
• vestit - anunțat, informat, prevenit, prezis, celebru, faimos, reputat, cunoscut, strălucit
• faimos - vestit, celebru, reputat, prestigios, consacrat, glorios
• nemuritor - nepieritor, veșnic, etern, sempitern, durabil, celebru, faimos, reputat, vestit
• distins - deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
• înalt - înălțat, ridicat, mare, lung, ascuțit, acut, subțire, ales, distins
• strălucit - sclipitor, strălucitor, fastuos, splendid, faimos, celebru, glorios, reputat, falnic
• eminent - deosebit, ales, excelent, distins, remarcabil, ilustru
• ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
• cunoscut - reputat, vestit, recunoscut, faimos, notoriu, frecvent, obișnuit, familiar, uzual
• consacrat - consfințit, închinat, destinat, validat, ratificat, cunoscut, faimos, reputat, vestit
• prestigios - important, reputat, faimos, respectat, însemnat
• spiritualiza - a înnobila, a înălța
• vajnic - energic, aprig, viguros, grozav, strașnic, ilustru, marcant, important, vestit

Dex mărit

• mărit4, ~ă 1 Devenit mai mare1 (1) crescut. 2 ( ochi) Care este larg deschis lărgit. 3 Vestit. 4 Nobil. 5 (; ca termen de reverență) Slăvit. 6 (; ca termen de reverență) Cinstit.
• mărit2 (Pop) 1 Măritat1 (1). 2 De ~ De măritat. 3 (În superstiții; ) A-și face de ~ A face vrăji, farmece pentru a se mărita.
• mărit3 1-3 Mărire (1, 3, 5). 4 Dezvoltare. 5 Amploare.
• mărit1 1 Soț. 2 Mire.
• MĂRÍT1, măriți, ( și ) Soț; mire. – maritus.
• MĂRÍT2 Măritat1. ◊ De mărit = (despre fete) bună de măritat. ◊ A-și face de mărit = a face vrăji pentru a se mărita. – Din mărita (derivat regresiv).
• MĂRÍT4, -Ă, măriți, -te, 1. Devenit mai mare1; crescut. ♦ (Despre ochi) Care este larg deschis; lărgit. 2. Slăvit, măreț, înălțat, glorios; cinstit. ♦ Vestit, celebru, ilustru, nobil. – mări1.
• MĂRÍT3 Faptul de a (se) mări1; mărire. – mări1.
• MĂRÍT1 (Popular) Măritat. Măritu-i lucru mare, Nime nu-l poate stricare. MARIAN, NU. 287. ♦ De mărit = de măritat, în vîrstă potrivită pentru căsătorie. Pare-mi bine c-ați venit, Dar n-am fată de mărit. BIBICESCU, P. P. 268.
• MĂRÍT2, -Ă, măriți, -te, 1. Devenit mai mare; crescut, sporit. Viteză mărită. ▭ Ochii lor, măriți peste măsură, sfredelesc zarea. BART, S. M. 38. 2. Slăvit, glorios, plin de mărire. Cugeta ce vorbe alese să rostească în fața măritului divan. SADOVEANU, O. VII 107. Mărită fie dimineața Ce-a săvîrșit a noastră nuntă. GOGA, P. 15. Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat. EMINESCU, O. I 146.

Sinonimul cuvântului mărit

Testează-te!