Dicționar de sinonime
Sinonime mătănăi
Cuvântul „mătănăi” are următoarele sinonime:
mătănăi ( verb )
- clătina
- împletici
- șovăi
- a face mătănii
- a se apleca
- a se bălăbăni
- a se bănănăi
- a se clătina
- a se împletici
- a se înclina
- a ezita
- a fi nehotărât
- a șovăi
Sinonime Apropiate
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- împiedicat - poticnit, împleticit, clătinat, nesigur, greoi, șovăind, ezitând, șovăielnic
- indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
- nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
- clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
- ezitant - șovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, oscilant, nedecis
- pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
- povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
- înclina - a se apleca, a se îndoi, a se încovoia, a se lăsa, a se închina, a se prosterna, a se umili
- lăsat - aplecat, înclinat, îndoit, curbat, pleoștit, bleg, clăpăug
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
Dex mătănăi
- mătănăi 1 A se apleca. 2 A se clătina. 3 A fi nehotărât.
- MĂTĂNĂÍ, mătănăiesc, IV. 1. A face mătănii; a se înclina. 2. A se clătina, a se bălăbăni. ♦ A fi nehotărât; a șovăi, a ezita. – mătanie.
- MĂTĂNĂÍ, mătănăiesc, IV. (Regional) A bate mătănii, a se înclina, a se apleca. Cum isprăvi de mîncat, capetele tinerilor se îngreunară de somn așa de tare încît începură să mătănăiască pe piept. POPESCU, B. II 56.
- mătănăì v. a face mătănii, a bănănăi: capetele; îngreunate de somn, începură să mătănăiască pe piept POP.
- metănăi mătănăi
- mătăhăĭésc și metehăĭésc (est) și mătănăĭésc, -noĭésc și -lăĭésc (vest) v. intr. (după matahală, d. ung. matikálni, matatni, motonozni, a orbocăi). Bălălăĭesc, mă clatin: bețivu mergea mătăhăind, lucrurile mătăhăĭaŭ în car. Moțăĭ (de somn ș. a.). V. măhăĭesc.
- mătănăĭésc și -oĭésc, V. mătăhăĭesc.
- MĂTĂNĂÍ vb. v. clătina, împletici, șovăi.
- mătănăi CLĂTINA. ÎMPLETICI. ȘOVĂI.