Dicționar de sinonime
Sinonime matur
Cuvântul „matur” are următoarele sinonime:
matur ( adjectiv )
- adult, copt, maturizat, mare, crescut
- chibzuit, gândit, cugetat, cumpănit, socotit, măsurat, judicios
Alte sinonime:
- dezvoltat
- evoluat
- meditat
- cântărit
- echilibrat
- ponderat
Sinonime Apropiate
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
- adult - matur, maturizat, copt
- echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
- imprudent - nechibzuit, nesocotit, neprevăzător, necugetat, hazardat
- nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
- cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- calculat - socotit, măsurat, chibzuit, moderat, ponderat
- format - alcătuit, construit, confecționat, crescut, adult, copt, instruit, educat, pregătit
- tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
Dex matur
- matur1, ~ă 1-2 , a (Om) ajuns la deplină dezvoltare fizică și intelectuală. 3 a ( ținută, judecată, acțiuni) Care aparține unui om ajuns la deplină dezvoltare. 4-5 a, (în mod) serios. 6-7 a, (Într-un mod) care dovedește maturitate de gândire. 8-9 a, (Într-un mod) care a fost bine judecat, îndelung chibzuit. 10-11 a, (Într-un mod) care denotă o bogată experiență și un număr mare de cunoștințe dezvoltat, evoluat. 12 a Ajuns într-un stadiu definitiv.
- matur2 martor
- MATÚR, -Ă, maturi, -e, Ajuns la deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); cu judecată, cu experiență. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adâncă, serios, chibzuit; profund. – Din maturus, maturo.
- MATÚR, -Ă, maturi, -e, Ajuns la o deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); cu judecată, cu experiență. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adâncă, serios, chibzuit; profund. – Din maturus, maturo.
- MATÚR, -Ă, maturi, -e, (Despre oameni) Ajuns la o vîrstă cînd dezvoltarea fizică și mai ales cea intelectuală sînt depline; cu judecată, cu experiență. Filip crescuse parcă în timpul boalei lui, și părea acum matur. DUMITRIU, N. 194. Vorbea rar și domol, ca un om matur. CAMIL, PETRESCU O. I 150. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adîncă, raționament solid, seriozitate; profund, adînc. Gîndire matură. – Accentuat și: (popular) mátur.
- MATÚR, -Ă Ajuns la maturitate. ♦ Copt la minte; cu experiență. ♦ Serios, adânc, profund, chibzuit. .