Dicționar de sinonime

Sinonime mirui

Cuvântul „mirui” are următoarele sinonime:

mirui ( verb )
  • acumula
  • aduna
  • agonisi
  • câștiga
  • cuceri
  • dobândi
  • economisi
  • face
  • obține
  • realiza
  • repurta
  • strânge
  • a unge
  • a pomăzui


Sinonime Apropiate

  • câștiga - a profita, a dobândi, a beneficia, a obține, a cuceri, a repurta, a învinge, a birui, a bate
  • aduna - a strânge, a acumula, a colecta, a agonisi, a îngrămădi, a însuma, a adiționa, a reuni
  • dobândi - a primi, a câștiga, a obține, a procura, a găsi, a face rost
  • recâștiga - a recăpăta, a reprimi, a recuceri, a redobândi
  • înmagazina - a depozita, a stoca, a strânge, a acumula, a aduna
  • acapara - a strânge, a aduna, a monopoliza, a acumula
  • achiziționa - a procura, a face rost, a cumpăra, a dobândi, a strânge
  • acumula - a aduna, a strânge, a înmagazina, a îngrămădi, a colecta
  • agonisi - a aduna, a economisi
  • căpăta - a primi, a obține, a dobândi, a câștiga, a încasa, a lua, a contracta
  • colecta - a aduna, a strânge, a capta, a coace, a face puroi
  • concentra - a strânge, a aduna, a acumula, a masa, a polariza, a rezuma, a scurta, a comprima, a gândi (intens)
  • capitaliza - a strânge, a aduna, a concentra, a acumula
  • adunare - acumulare, însumare, îngrămădire, strângere, întrunire, reunire, întâlnire, consfătuire, consultare
  • percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)

Dex mirui

  • mirui1 1 A unge cu mir1 (1). 2 A unge pe frunte cu mir1 (2). 3 ( domnitori, clerici ) A consfinți în funcție, ungând fruntea cu mir1 (2). 4-5 A împuternici pe cineva. 6 (, ) A lovi pe cineva în frunte sau la cap, pentru a-l ucide. 7 (, ) A omorî.
  • mirui2 1 A obține. 2 A ieși învingător într-o măsurare de forțe a întrece. 3 A cuceri. 4-5 , A merita să...
  • MIRUÍ1, miruiesc, IV. 1. A unge pe credincioșii creștini cu mir2 (pe frunte). 2. A consfinți în funcție un domnitor, un cleric etc. prin ungerea cu mir2. ♦ A numi într-o funcție (importantă). 3. A lovi pe cineva la cap; a omorî. – Din mirovati.
  • MIRUÍ2, miruiesc, IV. ( și ) A câștiga; a strânge, a agonisi. – Din nyerni.
  • MIRUÍ1, miruiesc, IV. 1. A unge pe credincioși cu mir2 (pe frunte). 2. A consfinți în funcție un domnitor, un cleric etc., ungându-i fruntea cu mir2. ♦ A numi într-o funcție (importantă). 3. A lovi pe cineva la cap; a omorî. – Din mirovati.


Sinonimul cuvântului mirui

Sinonimul cuvântului mirui


Testează-te!