Dicționar de sinonime

Sinonime mărginaș

Cuvântul „mărginaș” are următoarele sinonime:

mărginaș ( adjectiv )
  1. vecin, învecinat, limitrof, megieș
  2. periferic, lăturalnic
Alte sinonime:
  • mărginos
  • lateral
  • marginal
  • mărginean
  • mejdaș
  • megieșesc
  • megieșit
  • de margine
  • aproape


Sinonime Apropiate

  • vecin - învecinat, mărginaș, apropiat, alăturat, limitrof, iobag
  • lateral - marginal, lăturalnic, periferic, secundar, minor, neimportant
  • lăturalnic - marginal, mărginaș, lăturaș, izolat, ferit, retras, dosnic lături, zoi, spălaturi
  • marginal - lateral, periferic, lăturalnic, minor, secundar, neînsemnat, neglijabil
  • megieș - vecin
  • adiacent - alăturat, anexat, contiguu, înrudit, învecinat
  • împrejur - primprejur, aici, apropiere, jur, preajmă, vecinătate
  • proximitate - vecinătate, apropiere
  • împrejurime - apropiere, jur, vecinătate, proximitate, preajmă
  • alături - colea, acolea, vecin cu, de aici, laolaltă, împreună
  • mărgini - a delimita, a demarca, a limita, a țărmui, a se învecina, a se răzori, a se hotărnici, a se reduce, a se rezuma
  • colateral - lăturalnic, marginal, secundar, adițional
  • dosnic - retras, dosit, lăturalnic, ferit, izolat

Dex mărginaș

  • mărginaș, ~ă 1 a Care se găsește la margine, la extremitate, la periferie lăturalnic, limitrof, mărginean (3), mărginos. 2-3 , a (Persoană) care locuiește, care își are sediul la marginea unui sat, a unui oraș, a unui ținut sau la granița unei țări mărginean (1-2), (rar) mărginar (1). 4 a ( oi) Care se află la marginea turmei. 5 a (; oi) Care are obiceiul de a umbla la marginea turmei. 6-7 , a (; dinte ~) Fiecare dintre cei patru colți ai calului. 8 Mărginar (10). 9 Chibiț la jocul de cărți.
  • MĂRGINÁȘ, -Ă, mărginași, -e, , și 1. Care se află la margine, la hotar, la extremitate; periferic, lăturalnic, limitrof. 2. , și (Persoană) care locuiește, care se află la marginea unei așezări omenești, a unui teritoriu etc.; mărginean. – Margine + -aș.
  • MĂRGINÁȘ, -Ă, mărginași, -e, Care se află la margine, la hotar; periferic, limitrof. Cotind pe uliți mărginașe... ajunseră în cartiend gării, VORNIC, P. 200. Locuia acum într-o casă mărginașă, C. PETRESCU, Î. II 127. ♦ (Substantivat) Persoană care locuiește la marginea unei așezări omenești (sat, oraș etc.). Dogarul era încă țăran, așa cum era o mare parte dintre mărginașii Bucureștilor. CAMIL PETRESCU, O. II 42. S-a oprit în fața viișoarei unui mărginaș bondoc și-ndesat. CARAGIALE, P. 87. De la marginea unui grup. O oaie mărginașă se opri și o luă la goană spre cîrdul străin. PREDA, Î. 143.


Sinonimul cuvântului mărginaș

Sinonimul cuvântului mărginaș


Testează-te!