Sinonime năimi

Cuvântul „năimi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• angaja - a (în)tocmi, a încadra, a numi, a primi (în serviciu), a se lega, a promite, a se îndatora
• încadra - a înrăma, a chenărui, a mărgini, a înconjura, a angaja, a primi, a intra, a lua, a se adapta
• intra - a pătrunde, a (se) introduce, a (se) băga, a (se) vârî, a intra, a se strânge, a se strecura, a-și face loc, a încăpea
• băga - a vârî, a introduce, a împlânta, a înfige, a îndesa, a angaja, a cheltui, a investi, a se amesteca
• implanta - a înfige, a băga, a vârî
• introduce - a vârî, a băga, a insera, a include, a adăuga, a institui, a fixa, a stabili, a iniția
• înfige - a vârî, a împlânta, a băga, a introduce
• vârî - a băga, a înfige, a îndesa, a se implica, a se amesteca
• preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
• promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
• promisiune - făgăduială, angajament
• recâștiga - a recăpăta, a reprimi, a recuceri, a redobândi
• recepta - a recepționa, a primi
• receptiv - primitor, deschis, sensibil
• recepție - reuniune, ospăț, banchet, primire, preluare, înregistrare

Dex năimi

• năimi 1-2 A închiria (de la cineva sau) cuiva bunuri mobile sau imobile. 3 A angaja pe cineva pentru executarea unei lucrări. 4 A mitui.
• NĂIMÍ, năimesc, IV. ( și ) 1. și A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. 2. A închiria; a arenda. – Din năiem ( „chirie” < ).
• NĂIMÍ, năimesc, IV. (Regional) 1. A angaja pe cineva pentru o muncă; a tocmi. Să se știe că năimesc cărăuși să-mi care averea la locurile mele. SADOVEANU, F. J. 93. A pornit înspre piaț, ca să năimească pe cineva și să-i aducă șatra în tîrg. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 88.Au năimit pe un om... să meargă să vestească tatălui său. DRĂGHICI, R. 6. ◊ Ca să nu mor de foame, m-am năimit și am slujit șapte ani. ȚICHINDEAL, F. 463. 2. A închiria; a arenda. Năimim amîndoi pășuni pentru oile noastre în aceeași parte de țară. SADOVEANU, N. F. 38. – Variante: (regional) naimí (I. IONESCU, D. 365), nămí (NEGRUZZI, S. I 260) IV.
• A NĂIMÍ ~ésc tranz. pop. 1) (persoane) A lua la lucru (printr-o înțelegere); a tocmi; a angaja. 2) A lua cu chirie; a închiria. 3) A lua în arendă; a arenda. /<sl. naimu
• A SE NĂIMÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A intra într-un serviciu în schimbul unei plăți; a se tocmi; a se angaja. /<sl. naimu
• năimì v. a tocmi cu plată (lucrători, slugi, etc.). .
• nimi2 năimi
• NĂMÍ IV năimi.
• NAIMÍ IV năimi.

Sinonimul cuvântului năimi

Testează-te!