Dicționar de sinonime
Sinonime narațiune
Cuvântul „narațiune” are următoarele sinonime:
narațiune ( substantiv )
- povestire
- istorisire
- relatare
- expunere
Alte sinonime:
- istorie
- poveste
- spunere
Sinonime Apropiate
- povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
- proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
- istorie - povestire, narațiune, evocare, pățanie, poznă, încurcătură
- declarație - comunicare, mărturisire, depoziție, relatare, afirmație, enunț, expunere, expozeu, prezentare
- legendă - poveste, narațiune, tradiție, fabulație
- anecdotă - glumă, spirit, povestire hazlie, banc
- basm - poveste, fabulă, narațiune, născocire, invenție, minciună, scornire
- comunicare - știre, vestire, anunț, mesaj, înștiințare, conferință, referat, relatare, legătură
- discurs - cuvântare, alocuțiune, expunere, conferință, logos
- excurs - divagație, expunere, digresiune
- expozeu - expunere, comunicare, cuvântare, alocuțiune, vorbire
- expresie - exprimare, expunere, formulare, vorbire, cuvânt, vorbă, înfățișare, aspect, obraz
- înfățișare - arătare, prezentare, apariție, înființare, descriere, relatare, evocare, aspect, formă
Dex narațiune
- narațiune 1 Expunere a unui fapt, a unui eveniment sau a unui șir de fapte sau de evenimente, într-o desfășurare gradată istorisire, povestire. 2 Parte a unui discurs care cuprinde expunerea faptelor.
- NARAȚIÚNE, narațiuni, Expunere, relatare în formă literară a unui fapt, a unui eveniment etc., specifică genului epic; povestire. – Din narration, narratio, -onis.
- NARAȚIÚNE, narațiuni, Expunere, relatare a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfășurare gradată (și în formă literară); povestire. – Din narration, narratio, -onis.
- NARAȚIÚNE, narațiuni, Relatare, expunere a unui fapt, a unui eveniment; povestire, istorisire (caracteristică mai ales genului epic). Își ilustra narațiunea cu gesturi, strîmbături și schimbări de glas caraghioase. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. – Variantă: (învechit) naráție (RUSSO, O. 52)
- NARAȚIÚNE Povestire, istorisire. ♦ Parte a unui discurs în care oratorul expune faptele. .
- NARAȚIÚNE povestire, istorisire. ◊ parte a unui discurs cuprinzând expunerea faptelor. (< fr. narration, lat. narratio)
- NARAȚIÚNE ~i f. Relatare a unor fapte într-o formă literară, specifică genului epic (a unei întâmplări, a unui eveniment etc.); povestire. /<fr. narration, lat. narratio, ~onis
- narați(un)e f. 1. expunere istorică sau poetică; 2. partea discursului ce conține expunerea faptelor.