Dicționar de sinonime
Sinonime oștean
Cuvântul „oștean” are următoarele sinonime:
oștean ( substantiv )
- ostaș
- militar
- soldat
- cătană
- stratiot
- săgar
- voinic
Sinonime Apropiate
- militar - ostaș, soldat, leat, cătană, luptător, cazon, ostășesc
- cazon - militar, milităresc, ostășesc, soldățesc, aspru, rigid
- milităresc - cazon, militar, ostășesc, marțial
- combatant - luptător, militant, soldat, militar
- armată - oaste, oștire, armie, trupe, militărie, ostășie, cătănie, ceată, grup
- prusac - nemțesc, german, milităros, agresiv
- spătos - robust, voinic, atlet
- trupeș - corpolent, voinic, forte
- vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
- vlăjgan - flăcău (înalt), lungan, voinic
- zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
- factor - cauză, mobil, condiție, determinant, poștaș
- eroism - bravură, curaj, vitejie, voinicie
- legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
- marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios
Dex oștean
- oștean Militar.
- OȘTEÁN, oșteni, ( și ) Soldat, militar, ostaș. – Oaste + -ean.
- OȘTEÁN, oșteni, (Învechit și arhaizant) Soldat, militar, ostaș. Oșteni tineri și bine legați stăteau drepți înaintea domnului, privindu-l. SADOVEANU, O. VII 17. Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați, Ne succedem generații și ne credem minunați. EMINESCU, O. I 132. Am văzut cu toții cum pașnicul țăran a devenit oștean voinic, oștean viteaz, care se uita la moarte cu dispreț și care a reînviat pe cîmpul de bătălie gloria strămoșilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 239.
- OȘTÉAN ~éni m. Persoană care face serviciul militar; ostaș; soldat. /oaste + suf. ~ean
- oștean m. ostaș.
- oșteán m., pl. enĭ (d. oaste). Rar azĭ. Ostaș, soldat.
- OȘTEÁN s. v. ostaș.
- OȘTEAN militar, ostaș, soldat, cătană, (în unele colinde) stratiot, săgar, voinic.