Dicționar de sinonime

Sinonime oțeli

Cuvântul „oțeli” are următoarele sinonime:

oțeli ( verb )
  • ameți
  • chercheli
  • fortifica
  • îmbăta
  • întări
  • turmenta
  • căli
  • a căli
  • a pânzui
  • a iuți
  • a întări
  • a fortifica


Sinonime Apropiate

  • turmenta - a se îmbăta, a se ameți, a se afuma, a se chercheli
  • fortifica - a întări, a face rezistent, a se oțeli, a se căli
  • îmbăta - a (se) ameți, a (se) afuma, a (se) chercheli, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) aghezmui, a încânta, a fermeca, a seduce
  • ameți - a zăpăci, a buimăci, a dezechilibra, a năuci, a se îmbăta, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli
  • căli - a (se) întări, a (se) oțeli, a (se) fortifica, a prăji, a părpăli
  • chercheli - a se îmbăta, a se afuma, a se ameți, a se turmenta, a se griza
  • afuma - a se îmbăta, a se chercheli, a se ameți
  • călit - oțelit, întărit, rezistent, încercat, experimentat, matur
  • pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
  • fortăreață - fort, bastion, fortificație, întărîtură, castru, cetate
  • fortificație - fortăreață, întăritură, bastion
  • grizat - amețit, beat, turmentat
  • accentua - a sublinia, a releva, a reliefa, a evidenția, a întări, a intensifica, a fortifica, a înteți, a potența
  • amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
  • băut - beat, amețit, cherchelit

Dex oțeli

  • oțeli 1 A mări prin călire duritatea suprafeței unei piese metalice a căli. 2 A căptuși un obiect cu oțel. 3 A căpăta culoarea gri-albăstruie a oțelului. 4 A întări. 5 A se îmbăta. 6 (; rar; oțărî) A se supăra. 7 (; rar; oțărî) A se înfuria.
  • OȚELÍ, oțelesc, IV. 1. A mări duritatea unei piese metalice prin călire. 2. și A (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli. 3. A se ameți de băutură, a se îmbăta. – Din oțel.
  • OȚELÍ, oțelesc, IV. 1. A mări duritatea suprafeței unei piese metalice prin călire; a căli1 Cînd merge să vîneze ursul, el își oțelește vîrful lancei. ODOBESCU, S. III 75. ♦ A îmbrăca, a căptuși (un obiect) cu oțel. ♦ A mări duritatea unei piese prin cimentare. 2. A întări, a fortifica, a căli1 (2). Moldo-romînii aveau la început sau a urma tradițiilor pămîntești, sau a oțeli literatura în prefacerile politicești întîmplate la 1821. RUSSO, O. 63. ◊ Clasa muncitoare s-a oțelit în lupta dusă împotriva exploatatorilor. 3. (Regional) A se ameți cu băutură, a se îmbăta. Umbla plosca de la unul la altul... pînă ce să oțeliră ca tunul. RETEGANUL, P. III 59.
  • A OȚELÍ ~ésc tranz. 1) (metale sau aliaje metalice) A face dur și rezistent supunând unei operații consecutive de încălzire puternică și de răcire bruscă; a căli. 2) A face să se oțelească. /Din oțel
  • A SE OȚELÍ mă ~ésc intranz. A deveni puternic și rezistent (prin adaptarea la diverse greutăți); a se căli. /Din oțel


Sinonimul cuvântului oțeli

Sinonimul cuvântului oțeli


Testează-te!