Dicționar de sinonime
Sinonime obștire
Cuvântul „obștire” are următoarele sinonime:
obștire ( substantiv )
- anunțare
- dare în vileag
- înștiințare
- știre
- asociație
- comunitate
- unire
Sinonime Apropiate
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- mesaj - comunicare, înștiințare, veste, știre, informație, apel, chemare, proclamație, înțeles
- comunicare - știre, vestire, anunț, mesaj, înștiințare, conferință, referat, relatare, legătură
- anunț - înștiințare, comunicare, afiș, aviz, știre
- limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
- prezicere - prevestire, previziune, oracol, profeție, vestire
- proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
- relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
- schimnicie - călugărie, asceză, pustnicie, schit, mănăstire
- sinod - sobor, conciliu, reunire
- sudură - legătură, lipire, unire, sudare
- ședință - consfătuire, adunare, întrunire, reuniune (oficială)
Dex obștire
- obștire 1 Unire. 2 Asociație. 3 Anunțare.
- OBȘTÍRE, obștiri, Acțiunea de a obști și rezultatul ei; înștiințare, anunțare. – obști.
- OBȘTÍRE, obștiri, (Învechit) înștiințare, știre. Se porni vuietul mulțimii. – Să obștească, să obștească... Să auzim obștirea. CAMIL PETRESCU, O. II 682.
- obeștui obști
- obști 1 ( oameni) A se alătura celorlalți în păreri, în acțiuni a se însoți, a se întovărăși. 2 A anunța.
- OBȘTÍ, obștesc, IV. A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. – Din obĭštiti sau din obște.
- OBȘTÍ, obștesc, IV. A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. – Din obĩštiti sau din obște.
- OBȘTÍ, obștesc, IV. (Învechit) A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. El obști că va ședea armia acolo cincisprezece zile. BĂLCESCU, O. II 119. ◊ Propunerile de membri onorari să se facă mai întîi dinaintea unei comisiuni examinatoare care va decide dacă se pot obști în adunarea generală. ODOBESCU, S. I 503.
- A OBȘTÍ ~ésc tranz. înv. A face cunoscut unei colectivități; a anunța în mod public. /<sl. obištiti
- obștì v. a divulga, a face cunoscut: el obști, că armia va ședea 15 zile BĂLC.
Sinonimul cuvântului obștire