Dicționar de sinonime

Sinonime presimțire

Cuvântul „presimțire” are următoarele sinonime:

presimțire ( substantiv )
  • intuire
  • bănuială
  • anticipare
  • prevestire
  • deducție
  • presentiment
Alte sinonime:
  • presimț
  • presimțământ
  • preștiință
  • prevedere


Sinonime Apropiate

  • prevedere - intuiție, anticipare, presimțire, deducție, bănuială, grijă, atenție, prudență, preliminare
  • prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
  • pronostic - prezicere, anticipare, prevestire
  • presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
  • previziune - prezicere, prevedere, anticipare, prognoză
  • prezicere - prevestire, previziune, oracol, profeție, vestire
  • gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
  • intuiție - sesizare, pătrundere, presentiment, inspirație
  • înțepeneală - înțepenire, rigiditate, fixitate, anchilozeală, țintuire
  • prepus - bănuială, presupunere, suspectare

Dex presimțire

  • presimțire Sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva cu privire la un eveniment viitor presentiment, presimț, nădăire, presimțământ.
  • PRESIMȚÍRE, presimțiri, Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de cele ce se vor întâmpla; presentiment, presimțământ. – presimți.
  • PRESIMȚÍRE, presimțiri, Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimțământ. – presimți.
  • PRESIMȚÍRE, presimțiri, Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva și care îl face să creadă că urmează să se întîmple ceva; presentiment. Am avut eu azi dimineață o presimțire bună. CAMIL PETRESCU, TR. N. 136. Am presimțirea c-o să-mi sfîrșesc zilele în vro prăpastie. HOGAȘ, M. N. 103. O presimțire amară îmi zicea că omul acesta... este un trădător. NEGRUZZI, S. I 51. ◊ (Poetic) în văzduh plutește greu presimțirea unei furtuni. C. PETRESCU, Î. II 251. Plictiseala lui Grigore creștea cu cît se apropiau de Amara, parcă atmosfera s-ar fi încărcat mereu de mai multe presimțiri rele. REBREANU, R. II 10.
  • PRESIMȚÍRE Acțiunea de a presimți și rezultatul ei; presentiment, prevestire. .
  • PRESIMȚÍRE ~i f. 1) v. A PRESIMȚI. 2) Sentiment subiectiv și instinctiv de intuire a celor ce urmează să se întâmple; presentiment. /v. a presimți
  • presimțire f. simțire vagă, instinctivă de ceeace trebue să se întâmple.


Sinonimul cuvântului presimțire

Sinonimul cuvântului presimțire


Testează-te!