Sinonime oblici

Cuvântul „oblici” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• găsi - a afla, a descoperi, a dibui, a născoci, a izvodi, a inventa, a imagina, a gândi, a elabora
• afla - a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa, a fi, a exista, a se găsi
• descoperi - a dezvălui, a dezveli, a arăta, a revela, a scoate la lumină, a găsi, a afla, a detecta, a depista
• dibui - a bâjbâi, a pipăi, a orbecăi, a tatona, a afla, a găsi, a sesiza, a intui
• descoperire - dezvăluire, revelare, reliefare, invenție, aflare, găsire
• figura - a se afla, a fi prezent, a apare, a se găsi, a exista
• ghici - a intui, a întrevedea, a prevedea, a sesiza, a întrezări, a bănui, a afla, a descoperi, a înțelege
• depista - a descoperi, a găsi
• fi - a exista, a ființa, a viețui, a exista, a dura, a dăinui, a trăi, a se afla, a se găsi
• pipăi - a atinge, a palpa, a dibui, a bâjbâi, a tatona
• șoma - a fi șomer, a nu găsi de lucru
• sta - a se opri, a poposi, a rămâne locului, a ședea, a locui, a fi, a se afla, a stagna, a nu merge
• ști - a cunoaște, a se dumiri, a fi instruit, a avea cunoștințe, a fi aflat, a fi cunoscut, a fi documentat, a-și da seama, a-și aminti
• suavitate - finețe, delicatețe, gingășie
• finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate

Dex oblici

• oblici3 obrăci
• oblici2 oblica
• oblici1 1 A dovedi. 2 A dojeni. 3 A pedepsi. 4 A prinde de veste a afla, a auzi. 5 A descoperi.
• OBLICÍ, oblicesc, IV. ( și ) 1. A dibui, a descoperi, a găsi. 2. și A afla, a prinde de veste, a auzi. – Din obličiti.
• OBLICÍ, oblicesc, IV. ( și ) 1. A dibui, a descoperi, a găsi. 2. și A alia, a prinde de veste, a auzi. – Din obličiti.
• OBLICÍ, oblicesc, IV. (Popular și arhaizant) 1. A descoperi, a dibui; a găsi. E mîța de la vecina, Că mi-a oblicit, slănina. MARIAN, S. 136. Au început ei a se văiera pentru că le era frică să nu-i oblicească cineva. SBIERA, P. 5. Mîndro, de dragostea noastă Răsărit-a pom în coastă... Dușmanii l-au oblicit, Cu securile-au ieșit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70. 2. A afla, a auzi în taină, a prinde de veste, a simți. Eu socot că are o pricină, de aceea întîrzie. – Știi ceva? ai oblicit ceva? SADOVEANU, B. 39. Finii și vecinii, Dacă-mi obliciră Ce vrea lelea Firă, Mi se învoiră. COȘBUC, P. II 152. ◊ Mărculeț s-a dus de-acasă, Și turcu a d-oblicit... Și rău l-a batjocorit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 485. ◊ Oblicind din nou despre sosirea boierilor pribegiți, cu oaste, Chiajna nu se turbură prea mult. ODOBESCU, S. I 115.
• A OBLICÍ ~ésc tranz. înv. 1) A găsi după multă căutare; a dibui. 2) A prinde de veste; a afla. /<sl. oblițiti
• oblicì v. a afla în taină: oblicind despre sosirea boierilor OD. .

Sinonimul cuvântului oblici

Testează-te!